Tăriceanu: Aderarea României la Euro nu aduce automat un avantaj. Într-o mare măsură, economia românească este „euroizată”

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat joi că aderarea României la Euro „nu aduce automat un avantaj”, afirmând că termenul pentru aderarea la moneda euro în 2024 este fezabil.

„Sigur că o completă integrare în structurile europene presupune şi aderarea la Euro, dar aderarea la Euro nu aduce automat un avantaj. Într-o mare măsură, economia românească este «euroizată», aş spune. Nu ştiu dacă e foarte corect acest termen, dar am văzut că e des folosit. Aţi văzut la câte produse preţurile sunt afişate numai în euro, parcă asta ar fi moneda de schimb în România şi nu este moneda de schimb, totuşi, în România este încă leul. Introducerea monedei europene aduce avantaje, dar are şi nişte constrângeri. Aşadar, trebuie calendarul foarte bine analizat şi sigur că acest lucru se poate face pe baza îndeplinirilor unor condiţii legate de aderare la moneda euro, pe care atunci când le îndepinim, putem să facem solicitarea de aderare”, a explicat Călin Popescu Tăriceanu.

Întrebat dacă termenul pentru aderarea la moneda Euro, 2024, este fezabil, acesta a răspuns afirmativ.

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de ugenţă privind constituirea Comisiei Naţionale de fundamentare a planului naţional de adoptare a monedei euro, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu. Potrivit deciziei, comisia va fi condusă de doi co-preşedinţi - premierul şi preşedintele Academiei Române - şi de doi vicepreşedinţi - guvernatorul BNR şi un vicepremier cu atribuţii în acest domeniu.

"În şedinţa de Guvern de astăzi a fost adoptată o OUG prin care s-a decis constituirea Comisiei Naţionale de fundamentare a planului naţional de adoptare a monedei euro. Această comsie va pregăti calendarul intrări României în mecanismul de supraveghere şi adoptare a monedei euro, precum şi toate acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi societăţii româneşti", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Acesta a anunţat că din comisie vor face parte mai mulţi reprezentanţi, printre care membri ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai BNR.

"Din această comisie (…) vor face reprezentanţi ai instituţiilor publice guvernamentale, cu responsabilităţi în pregătirea aderării şi derularea reformelor structural, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai confederatelor sindicale şi patronale, ai BNR, ASF, personalităţi ale ştiinţei, culturii şi mediului academic, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai structurilor associative", a mai spus acesta.