Se sparge bula imobiliară din China?

Dezvoltatorii chinezi se vor confrunta cu o criză severă a creditării, spun analiştii agenţiei de evaluare financiară S&P. Vânzările au intrat pe un trend descendent, iar dobânzile au crescut au crescut considerabil, punând presiune pe companiile de profil. Toate acestea în contextul în care Beijingul a luat măsuri extraordinare pentru a-i descuraja pe chinezi să-şi cumpere case.

De la începutul acestui an, banca centrală a Chinei a majorat de trei ori dobânda-cheie pentru a descuraja creditarea şi pentru a combate inflaţia. În plus, Guvernul de la Beijing va cheltui 200 de miliarde de dolari în acest an pentru a construi zece milioane de locuinţe sociale. Toate în încercarea de a evita formarea unei bule imobiliare, autorităţile încearcă să-i determine pe chinezi să nu-şi cumpere case.

„Răul nu a trecut pentru dezvoltatorii imobiliari chinezi. Ei trebuie să se pregătească pentru încetinirea vânzărilor şi scăderea preţurilor“, au explicat analiştii S&P.

Creşterea dobânzilor i-a determinat pe dezvoltatorii imobiliari să caute alte alternative de finanţare, chiar dacă acestea sunt mai scumpe. Însă, în contextul creşterii riscului asociat cu deteriorarea pieţelor şi perspectiva negativă, chiar şi acestea ar putea deveni, în curând, greu de accesat de către companiile imobiliare.

După ce a limitat numărul de achiziţii imobiliare în câteva dintre cele mai mari pieţe (inclusiv în Shanghai şi Beijing), Guvernul de la Beijing vrea acum să pună oprire scumpirilor din alte regiuni, ajune într-o „stare critică“, după cum a declrat premierul Wen Jiabao.

Recentele creşteri de preţuri din sectorul imobiliar i-au făcut pe oficialii chinezi să se teamă de formarea unei bule, urmată inevitabil de o cădere a pieţei, fapt ce ar avea consecinţe grave asupra economiei naţionale.

„Unul dintre punctele-cheie pe care vrem să le controlăm este să-i determinăm pe acei cumpărători care nu au nevoie urgentă de case să amâne achiziţia unei locuinţe", a declarat adjunctul ministrului pentru Locuinţe de la Beijing. Organele de reglementare chineze au luat deja şi alte măsuri în acest sens, printre care majorarea avansului cerut şi diminuarea împrumuturilor acordate pentru achiziţia celei de-a doua case.

Într-o încercare de a-i descuraja pe speculanţi, mai multe oraşe, printre care Shanghai şi Chongquing au impus o taxă pe proprietate pentru a reduce profitul celor care vând o locuinţă.

Creşterea economică de 10,3% din Produsul Intern Brut înregistrată de China în 2010 i-a reconfirmat statutul de cea mai puternică ţară emergentă din lume. Însă apariţia clasei de mijloc şi creşterea salariilor au determinat şi creşteri de preţuri în sectorul imobiliar. Faptul că nu-şi pot permite să-şi cumpere o locuinţă rămâne una dintre principalele nemulţumiri ale chinezilor.

PREA MULTE ÎMPRUMUTURI

În ianuarie, preţul locuinţelor noi a crescut în 68 dintre cele 70 de oraşe monitorizate de Guvernul de la Beijing.

Planul cincinal prezentat de Guvernul de la Beijing la începutul acestui an prevede construirea a 36 de milioane de locuinţe până în 2015. La începutul acestui an, Liu Mingkang, şeful Comisiei de Reglementare Bancară din China, a avertizat băncile să evite să atingă „limita superioară extremă" de creditare, întărind temerile oficialilor că economia naţională este pusă în pericol de numărul tot mai mare de împrumuturi acordate de bănci, potrivit Reuters.

Acesta a dat drept exemplu situaţia cu care băncile s-au confruntat în 2010, când, încă din octombrie, epuizaseră deja toate fondurile alocate pentru împrumuturi.

Creditele, pericol pentru economie

Oficial, băncile din China au acordat anul trecut credite noi în valoare de 1.210 miliarde de dolari, depăsind plafonul stabilit de banca centrală. Însă suma reală este mai mare cu 500 de milioane de dolari, cred economiştii băncii centrale.

Yuanul, moneda naţională a Chinei, a atins ieri cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, din cauza speculaţiilor legate de Europa. Luna aceasta, producţia de bunuri a Chinei a scăzut pentru a treia lună consecutiv din cauza scăderii cererii externe (principalii săi parteneri comerciali sunt SUA şi UE).