Scandalul Panama Papers: Banii Băncii Mondiale pentru Africa au trecut prin paradisuri fiscale
0Trei sferturi din companiile care au primit împrumuturi de la Banca Mondială pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare în Africa subsahariană au trecut aceste fonduri prin paradisuri fiscale, potrivit organizaţiei britanice Oxfam, scrie AFP, citată de Agerpres.ro.
Astfel, din 68 de societăţi care au primit în 2015 împrumuturi de la IFC, filială a Băncii Mondiale caree oferă credite companiilor private, 51 au trecut banii prin teritorii considerate paradisuri fiscale, în principal prin Insula Mauritius.
Prin acest procedeu aceste societăţile „au camuflat aceste fonduri în investiţii străine directe“, obţinând reduceri de taxe şi alte avantaje, acolo unde regiunea cea mai săracă din lume „are nevoie disperată de impozitarea companiilor pentru a investi în servicii publice şi infrastructură“.
„Nu are niciun sens pentru Banca Mondială să cheltuiască bani pentru a încuraja companiile să investească în «dezvoltare», dacă ea închide ochii la faptul că aceste societăţi ar putea înşela ţările sărace asupra veniturilor fiscale care sunt necesare pentru a lupta împotriva sărăciei şi inegalităţii“, a explicat Susana Ruiz, consilier pe politică fiscală în cadrul Oxfam.
Dezvăluirile intervin în scandal „Panama Papers“, prin care mai mulţi bogaţi ai planetei şi-au transferat sume consistente prin paradisuri fiscale. Situaţia acestora va fi pe agenda de discuţii la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale din această săptămână la Washington.
IFC chiar şi-a dublat creditele pentru companiile ce tranzitează banii prin paradisuri fiscale de la 1,20 miliarde de dolari în 2010 la 2,87 miliarde în 2015, mai precizează Oxfam.
Destinaţia a mai mult de jumătate din fondurile alocate nu este cunoscută publicului, denunţă organizaţia, „deoarece se face prin intermediari financiari opaci“.
Scandalul Panama Papers a arătat că un violonist prieten cu preşedintele rus Vladimir Putin a transferat sume uriaşe, ca şi oligarhul Petro Poroshenko, preşedintele Ucrainei. De asemenea, au mai folosit sistemul offshore fotbalistul Lionel Messi sau oamenii de afaceri români Ion Ţiriac, Frank Timiş şi Corneliu Iacobov. De asemenea, sunt vizaţi premierul britanic David Cameron, în vreme ce premierul Islandei a demisionat din cauza scandalului, protestatarii cerând şi demisia premierului Maltei din aceleaşi motive.