Sarkozy, de la maternitate la întâlnire cu Merkel

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a stat doar o jumătate de oră cu soţia sa, Carla, şi cu fiica lor nou-născută, pentru ca imediat după să meargă la o întâlnire de urgenţă cu Angela Merkel, cancelarul german. Doar o jumătate de oră a putut petrece Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, la maternitate, alături de soţia sa, Carla Bruni, şi fetiţa lor nou-născută.

Imediat după aceea, liderul de la Paris s-a urcat într-un avion cu destinaţia Frankfurt, unde a fost convocat la o întâlnire de urgenţă cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, miercuri noapte.

Faptul că UE încă nu are o strategie clară de salvare a Greciei şi a zonei euro cu doar câteva zile înainte de Summitul G20 i-a forţat pe liderii principalelor două economii europene să se întâlnească la Frankfurt pentru a încerca să ajungă la un acord. Chiar Sarkozy recunoaşte că negocierile s-au împotmolit. „În Germania, coaliţia este divizată asupra acestei chestiuni. Nu doar pe Angela Merkel trebuie să o convingem", le-a spus preşedintele unor parlamentari francezi.

Reuniune la nivel înalt

Pe lângă Merkel şi Sarkozy, la şedinţa de urgenţă au participat Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, Jean-Claude Trichet, actualul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, cel care va prelua şefia peste două săptămâni, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, şi José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. La discuţii au fost prezenţi, de asemenea, Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor, şi François Baroin, omologul său francez.

Summitul G20 de la 23 octombrie a fost dat ca ultimatum pentru ca liderii europeni să prezinte o strategie coerentă şi fermă pentru soluţionarea crizei datoriilor de stat care ameninţă zona euro. Cu toate acestea, între Franţa şi Germania, principalii piloni ai oricărui astfel de plan, rămân neînţelegeri importante privind felul în care trebuie acţionat.

Neînţelegeri privind strategia

Când a ajuns la Frankfurt, Baroin a declarat că Franţa susţine în continuare propunerea ca fondul de urgenţă al UE (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară - EFSF) să fie transformat într-o bancă, de la care atât state, cât şi bănci comerciale pot obţine împrumuturi. El a recunoscut însă că guvernul german şi BCE se opun acestei iniţiative.

Lucrurile nu sunt clare nici în ceea ce priveşte majorarea capacităţii de creditare a EFSF. În prezent, aceasta a fost suplimentată şi a ajuns la 440 de miliarde de euro. Suma este însă prea mică pentru a putea face faţă unor pachete de asistenţă financiară pentru celelalte state cu probleme din zona euro şi cu atât mai puţin pentru a susţine sistemul bancar fragil al UE.

Cotidianul britanic „The Guardian" a publicat marţi informaţii privind suplimentarea fondului până la 2.000 de miliarde de euro, însă mai mulţi oficiali din zona euro au negat informaţia. Germania se opune categoric oricărei astfel de iniţiative, ea fiind cel mai mare contributor la acest fond.

La întâlnirea de miercuri noapte, oficialii au căutat soluţii pentru a consolida puterea fondului de urgenţă fără ca statele să fie nevoie să cotizeze mai mult pentru aceasta.

Una dintre soluţiile luate în calcul este ca EFSF să nu mai acorde împrumuturi ci, mai degrabă, să garanteze obligaţiunile guvernamentale emise de statele cu probleme pentru a le ajuta pe acestea să se finanţeze. Astfel, cu girul EFSF (care are rating „AAA", cel mai bun posibil, de la toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară din lume), investitorii s-ar putea arăta mai binevoitori faţă de statele supraîndatorate din zona euro şi le-ar putea ajuta să evite intrarea în incapacitate de plată.

Prea târziu pentru Grecia

Un astfel de scenariu nu mai poate fi luat însă în calcul pentru Grecia, ale cărei datorii au devenit deja prea mari pentru a mai putea fi achitate. Liderii europeni negociază acum felul în care vor „ierta" Atena de o parte din împrumuturi. Însă nici aici Franţa şi Germania nu se înţeleg. În timp ce Merkel vrea ca orice astfel de plan să se bazeze mai mult pe creditorii privaţi ai Greciei (bănci comerciale, fonduri de investiţii), Franţa se opune iniţiativei. 

Planul nemţilor ar forţa băncile să suporte pierderi de până la 50% din valoarea împrumuturilor pe care le-au acordat Atenei. O astfel de lovitură ar putea fi însă fatală pentru mai multe bănci. Instituţiile bancare franceze, de exemplu, sunt cei mai mari creditori ai Greciei, pe care au împrumutat-o cu 42,2 miliarde de euro.

Toată această incertitudine nu a rămas neobservată de pieţe. Bursele europene au scăzut, iar moneda unică s-a depreciat. Scăderea euro a fost determinată şi de informaţiile apărute în presa germană potrivit cărora summitul de duminică ar putea fi amânat.

Fiica lui Sarkozy, născută miercuri

Fosta cântăreaţă şi fotomodel Carla Bruni a născut, miercuri, primul copil al cuplului prezidenţial al Franţei. Sarkozy a refuzat să confirme ora exactă la care a venit pe lume copilul, însă presa franceză scrie că ar fi vorba de ora locală 18.00. De asemenea, preşedintele francez a refuzat să dezvăluie numele singurei sale fiice, declarând că va lăsa acest lucru pe seama soţiei sale (presa titrează nume precum „Giulia" sau „Julia"). Nicolas Sarkozy mai are trei fii din căsătorii anterioare, iar Carla are şi ea un fiu în vârstă de 11 ani.

440 de miliarde de euro este capacitatea de creditare a fondului de urgenţă al UE.