România, contra curentului: alimentele se scumpesc, deși prețurile la nivel global scad
0Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în luna septembrie, graţie diminuării cotaţiilor la zahăr şi produse lactate, chiar dacă preţurile globale la carne au atins un nou vârf, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr, potrivit Reuters.
În luna septembrie 2025, acest indice s-a situat la o medie de 128,8 puncte, comparativ cu o valoare revizuită de 129,7 de puncte înregistrată în luna august. Per total, acest indice este cu 4,2 puncte (3,4%) mai mare decât în luna septembrie 2024, dar cu 31,4 puncte (19,6%) sub maximumul istoric atins în luna martie 2022.
Datele FAO arată că preţurile la zahăr au scăzut cu 4,1% în luna septembrie comparativ cu luna august, atingând cel mai redus nivel de după luna martie 2021. Scăderea se datorează în principal prognozelor referitoare la o producţie peste aşteptări de zahăr în Brazilia precum şi îmbunătăţirii perspectivelor cu privire la recoltele de trestie de zahăr în India şi Thailanda.
De asemenea, preţurile produselor lactate au scăzut cu 2,6% comparativ cu luna august, iar septembrie a fost a treia lună consecutivă de declin. În rândul produselor din această categorie, preţurile la unt au scăzut cu 7%, datorită unor factori sezonieri precum reducerea cererii pentru îngheţată în emisfera nordică.
Preţurile la uleiurile vegetale au scăzut cu 0,7% în luna septembrie, comparativ cu luna august. Declinul se datorează în principal scăderii cotaţiilor la ulei de palmier şi ulei de soia, însă cotaţiile la uleiul de floarea soarelui şi uleiul de rapiţă au crescut. Potrivit FAO, cotaţiile la aceste tipuri de uleiuri au crescut din cauza unor probleme pe partea de ofertă în regiunea Mării Negre şi Europa.
O scădere s-a înregistrat şi în cazul preţurilor la cereale, care s-au diminuat cu 0,6% în luna septembrie, în contextul în care preţurile la grâu au scăzut pentru a treia lună la rând graţie recoltelor mari şi cererii internaţionale limitate. De asemenea, au scăzut şi cotaţiile la porumb, după eliminarea taxelor de export în Argentina.
În schimb, preţurile la preţurile la carne au crescut cu 0,9% atingând un nou maxim istoric. Creşterea este rezultatul majorării cotaţiilor la carnea de vită şi oaie, în timp ce preţurile la carnea de porc şi pui au rămas stabile.
Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2025 până la 2,971 miliarde de tone, de la 2,961 miliarde de tone cât estima anterior. Potrivit FAO, producţia mondială de cereale din acest an va fi cu 3,8% mai mare decât în 2024, ceea ce reprezintă cel mai mare avans anual înregistrat după 2023.
România are cele mai mari scumpiri din UE
Institul Național de Statistică nu a publicat încă datele pentru luna septembrie privind inflația din România, dar cele pentru luna august, confirmate și de Eurostat, arată că țara noastră a înregistrat cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august la 2,4%, iar România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%, potrivit datelor publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost, luna trecută: Cipru (0%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,6%), scrie Agerpres, citând datele Eurostat.
La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,5%), Estonia (6,2%) şi Croaţia (4,6%).
Comparativ cu cifrele aferente lunii iulie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 6,6% până la 8,5%).
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,62 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale.
Inflație de 9.9% în august
În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică, de la 7,84% în luna iulie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%.
„Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) a fost 5,7%", se arată în comunicatul INS.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.
Inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 - 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, spunea, în august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.