România are printre cele mai anemice pachete anti-criză

Criza coronavirus a determinat ţările să ia măsuri de amploare pentru a-şi susţine economia. România, în schimb, are unul din cele mai mici pachete anti-criză din regiune.

România are al doilea cel mai mic pachet de măsuri anti-criză din regiune, care se ridică la 4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), arată o analiză realizată de Dan Bucşa, economist-şef pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul UniCredit Bank Londra. În sumă absolută, acest sprijin se ridică la circa 50 de miliarde de lei.

Comparativ, doar Rusia are un pachet de sprijin pentru economie mai mic decât România, de numai 3,5% din PIB. În schimb, Cehia se laudă cu cel mai mare pachet anti-criză, de 23,5% din PIB.

România acordă două tipuri de sprijin pentru economie. Sprijinul direct este reprezentat de cheltuieli fiscale, excepţii de la plata taxelor, subvenţii, ajutoare, transferuri, adică bani care sunt daţi direct. Acest tip de sprijin se ridică la circa 3,2% din Produsul Intern Brut. Spre comparaţie, din regiune, în Slovenia sprijininul direct se ridică la 9% din PIB, în Croaţia este de 7,8%, iar în Polonia de 7%.

România acordă de asemenea sprijin indirect, respectiv credite şi garanţii, care se ridică la 1,6% din PIB. Cel mai mare astfel de sprijin din regiune a fost acordat de Cehia, de 17,2% din PIB, urmată de Polonia, cu 7,9% din PIB.

Este important de menţionat că, totuşi, sprijinul acordat de statele din regiune este infim, comparativ cu cel acordat de statele dezvoltate. În Germania, liderul absolut în materie de amploarea măsurilor, pachetul de sprijin se ridică la peste 30% din PIB, din care peste 10% din PIB este sprijin direct. „Locomotiva” UE este urmată de Cehia, Marea Britanie, Italia, Franţa.

Cel mai diversificat program

În ciuda dimensiunii reduse, România are cel mai diversificat program din toate ţările şi „încearcă să bifeze toate căsuţele”, mai remarcă economiştii Unicredit Bank.

Mai precis, pachetul românesc de ajutor economic include suport atât pentru salariaţii în şomaj tehnic, cât şi pentru cei care revin la locurile de muncă, plata a 50% din salarii pentru trei luni pentru angajaţii noi cu vârste de până la 29 de ani sau peste 50 de ani, amânarea impozitelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi posibilitatea suspendării pe o perioadă de nouă luni a obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit (moratoriu) pentru IMM şi pentru cumpărarea de locuinţe.

Sprijin cu întârziere

Unicredit mai remarcă faptul că suportul fiscal direct acordat de România a fost implementat cu întârziere din cauza birocraţiei şi a criteriilor de eligibilitate restrictive şi a exclus companiile care au rezistat mai bine în prima etapă a crizei.

Guvernul a simplificat accesul IMM-urilor şi al angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic la acest suport (de exemplu prin relaxarea condiţiilor şi prin mutarea procesului de acordare online), însă unele probleme persistă. De exemplu, muncitorii care revin din şomaj tehnic pot primi 41,5% din salariu (până la 2.250 lei) pentru trei luni, dar acest beneficiu nu se aplică în cazul salariaţilor ai căror angajatori nu erau eligibili pentru suport pentru şomaj tehnic sau care nu l-au solicitat.

Programul IMM Invest, prin care se pot acorda credite către IMM de până la 3% din PIB, a început să funcţioneze doar de la finalul lunii mai, iar băncile au primit mai mult de 200.000 de solicitări de credite. Chiar dacă băncile acordă într-o săptămână mai multe credite decât acordau pe parcursul a şase luni în condiţii normale, este posibil ca multe din IMM-uri să nu beneficieze în timp util de injecţiile de lichiditate necesare pentru a se salva.

Este nevoie de măsuri şi în 2021

Unicredit Bank este de părere că este posibil ca Guvernul să fie nevoit să susţină economia şi în 2021. „În pofida suportului public, anticipăm o scădere a PIB de aproximativ 8% anul acesta, cu cea mai mare scădere în T2 2020, aşa cum arată indicatorii lunari referitori la piaţa muncii, energie şi mobilitate1 . Este probabil ca revenirea ulterioară să fie treptată şi diferenţiată pe sectoare ale economiei, atât din cauza factorilor interni, cât şi a celor externi. Lanţurile internaţionale de distribuţie sunt în continuare perturbate şi multe dintre companiile româneşti care şi-au reluat activitatea au fost nevoite să o reducă din cauza lipsei surselor de aprovizionare sau a cererii externe limitate”, arată specialiştii băncii.

Potrivit lor, aceste probleme ar putea persista în a doua jumătate a anului 2020, în special în sectoarele de producţie a automobilelor, textilelor, încălţămintei, a chimicalelor şi a cauciucului, sectoare care împreună angajează 39% din salariaţii din industria manufacturieră. Şi lanţurile locale de aprovizionare sunt afectate, deoarece nevoile de lichiditate sunt satisfăcute doar parţial de suportul public, fapt care explică, probabil, de ce locurile de muncă pierdute din industria manufacturieră sunt mai numeroase decât cele din alte sectoare.

Astfel, Guvernul ar putea fi nevoit să ofere suport fiscal şi în anul 2021 pentru a susţine redresarea economiei.