Analiză România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”
0O analiza a Profit.ro arată că România va plăti în 2026 peste 3% din PIB și aproape 10 % din veniturile statului pentru dobânzi, peste nivelul Greciei. Doi economiști explică motivele creșterii costurilor, riscurilor apărute și cum acestea pot fi reduse doar prin reforme.
Datele analizate de Profit.ro arată pentru anul 2026 o creștere semnificativă a poverii dobânzilor asupra bugetul României. Conform analizei, statul va plăti anul viitor peste 3% din PIB pentru dobânzi și aproape 10% din veniturile publice. România ajunge astfel peste nivelul înregistrat de Grecia și, în acest fel, se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană la costurile de finanțare când se raportează la veniturile statului.
Pe baza analizei, întreaga evoluție arată o presiune aplicată din ce în ce mai mult pe finanțele publice, într-un moment în care nevoia de împrumuturi se menține la un nivel în continuare ridicat. Pentru a explica cauzele și implicațiile acestor efecte, Adevărul a consultat doi economiști, Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul URA, și Adrian Negrescu, consultant economic și managerul unei companii specializate în servicii de consultanță strategică și de dezvoltare pentru mediul de afaceri și administrația publică centrală și locală.
Cheltuielile ridicate cu dobânzile sunt consecința risipei bugetare
Bogdan Glăvan afirmă că situația actuală este rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani: „Este o consecință a risipei și a cheltuielilor demagogice, precum și a bugetelor frauduloase întocmite în ultimii ani. În Planul bugetar pe 7 ani înaintat de România către Comisia Europeană în octombrie 2024, cheltuielile cu dobânzile urmau să ajungă la 3% din PIB abia în 2028. Observăm că am depășit planul. Înrăutățirea situației bugetare provine și din cvasi stagnarea economică. O creștere mai consistentă a PIB ar fi redus ponderea datoriei publice. Această stagnare este un record de proastă guvernare. România a avut acces la un ajutor extern masiv care ar fi permis o creștere accelerată. Să folosești acești bani ineficient, să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”.
Economistul consideră că problemele nu mai țin doar de nivelul datoriei, ci și de credibilitatea politicilor bugetare în fața investitorilor. O parte a creșterii costurilor provine din percepția negativă asupra disciplinei fiscale a României.
România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână
Adrian Negrescu pune accent pe ritmul intens al împrumuturilor publice.
„România a ajuns să împrumute, în medie, un miliard de euro în fiecare săptămână. Sunt trei ani în care statul se împrumută cu 50 de miliarde de euro anual. Trăim pe datorie și asta ne va afecta pe termen mediu și lung. Copiii și nepoții noștri vor plăti taxe mai mari pentru că acum ne împrumutăm cu cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană”.
Negrescu explică faptul că România se află într-un vârf de plată ce ar putea fi depășit după 2027, dacă autoritățile reușesc să mute o parte din datoria pe termene mai lungi:
„Faptul că Ministerul Finanțelor încearcă să răscumpere datoriile pe termen scurt și să le mute pe un orizont mai lung este o măsură utilă, însă nu este suficientă. Soluția este să facem reformele necesare pentru ca necesarul de împrumuturi, în special pentru cheltuielile fixe precum pensii și salarii, să scadă din 2026. Împrumutul public este util doar când finanțează investiții și creează valoare în economie. Să plătești pensii și salarii din bani împrumutați este toxic din perspectivă macroeconomică”.
El subliniază și amploarea acumulării de datorie publică:
„Datoria publică a crescut de la 74 miliarde de euro în 2019 la 250 miliarde în prezent. Este cel mai ridicat ritm de creștere din Uniunea Europeană. Există deja semne de îngrijorare cu privire la capacitatea de plată a statului în anii următori”.