„Reţeta“ recesiunii: Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele şapte luni cu 11,1%, în special în proiectele de infrastructură

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele şapte luni cu 11,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce în luna iulie s-a redus cu 0,2% faţă de iunie, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, în primele şapte luni s-au consemnat scăderi, ca serie brută, la lucrările de reparaţii capitale cu 20%, la cele de întreţinere şi reparaţii curente cu 11,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 10,9%.

Totodată, volumul s-a redus la construcţiile inginereşti şi clădirile nerezidenţiale cu 25,9%, respectiv cu 0,2%. Pe de altă parte, clădirile rezidenţiale au înregistrat un avans de 41,8%.

Prăbuşire la construcţiile inginereşti

Ca serie ajustată, s-au evidenţiat scăderi de 20,1% la lucrările de reparaţii capitale, de 10,8% la cele de întreţinere şi reparaţii curente şi de 10,3% la lucrările de construcţii noi. Reduceri au mai fost consemnate, pe obiecte de construcţii, la construcţiile inginereşti cu 26,9%, în timp ce clădirile rezidenţiale au avut un avans de 39,2%, iar cele nerezidenţiale de 2,2%.

Lucrările de construcţii inginereşti nu sunt altceva decât marile lucrări de infrastructură, cum ar fi realizarea de drumuri, baraje, lucrări de canalizare etc.

Reamintim, România a reintrat în recesiune tehnică, după ce a înregistrat o diminuare a Produsului Intern brut cu 0,2% în primul trimestru şi de 1% în cel de-al doilea trimestru. 

Potrivit datelor INS, scăderea economiei a fost provocată de reducerea investiţiilor şi de performanţa slabă din agricultură. 

Recent, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va cheltui 3 miliarde de dolari pentru investiţii publice până la finele anului, el afirmând că aceste fonduri există deja în buget, dar nu au putut fi cheltuite din cauza „boalei româneşti a contestării“. Ulterior, vicepremierul Liviu Dragnea, care ocupă şi funcţia de ministru al Dezvoltării, a detaliat alocarea celor 3 miliarde de dolari, el afirmând că vor fi folosite atât pentru investiţii publice, cât şi pentru plata arieratelor, datoriilor, salariilor sau a sumelor rezultate din sentinţe definitive luate de instanţele judecătoreşti.