Războiul tăcut: Rusia pregăteşte noi sancţiuni împotriva Turciei, serverele băncilor turceşti au fost atacate online, din Rusia, săptămâna trecută

Rusia va introduce noi măsuri ca răspuns la acţiunile „neprietenoase“ ale Turciei, a declarat vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici la postul tv Rossiya-24, citat de Itar Tass. Zilele trecute, serverele băncilor din Turcia au fost atacate, presa turcă apreciind că atacurile provin din Rusia.

„Vor fi alte acţiuni ce vor fi anunţate“, a spus Dvorkovici. Premierul Dmitri Medvedev deja a dezvăluit planurile la întâlnirile guvernului, a mai spus el. „Vom înainta în mod consistent pe această cale“, a mai precizat vicepremierul rus.

„Credem că este nevoie de un răspuns adecvat în privinţa acţiunilor neprietenoase“, a punctat Dvorkovici, potrivit sursei citate.

Relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat grav după ce în data de 24 noiembrie aviaţia turcă a doborât un bombardier rusesc de tipul Sukhoi 24. Ankara acuză că acesta intrase în spaţiul său aerian, în timp ce Moscova insistă că nu s-a aflat niciodată deasupra Turciei, ci doar în spaţiul sirian.

Ulterior, preşedintele rus Vladimir Putin a caracterizat atacul drept o „înjunghere în spate“, făcută de complicii teroriştilor.

La finele lui noiembrie, Rusia a interzis importurile de fructe şi legume din Turcia, a blocat zborurile charter către staţiunile Turciei, o destinaţie populară pentru ruşi şi a renunţat la gazoductul Turkish Stream.

Hackerii ruşi au atacat sistemul bancar din Turcia

Serverele de internet din Turcia au fost supuse începând de lunea trecută până vineri unui vast atac cibernetic, care a afectat în special serviciile bancare, îngreunând operaţiunile, scrie vineri presa turcă, care apreciază că atacul ar putea proveni din Rusia.

Organizaţia neguvernamentală Nic.tr, responsabilă de administrarea adreselor site-urilor de Internet cu numele de domeniu „.tr“, care include ministerele, armata, băncile şi numeroase site-uri comerciale, a precizat că ofensiva provine din „surse organizate“ din afara Turciei.

De asemenea, presa turcă aminteşte că grupul de hackeri Anonymous a declanşat un război digital împotriva Turciei. „Turcia susţine Daech (gruparea Stat Islamic-n.r.), cumpărând petrol şi îngrijindu-i combatanţii (...). Dacă nu încetaţi sprijinul pentru Daech, vom continua cu atacuri cibernetice împotriva Turciei“, a scris grupul de hackeri într-un comunicat recent.

Aceste atacuri ale Anonymous vin după ce mai mulţi oficiali ruşi au acuzat că familia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan face comerţ cu petrol sustras de Statul Islamic din Siria şi Irak. 

Băncile turceşti din Rusia, controlate pentru spălare de bani

FSB, serviciul de securitate al Rusiei, a efectuat recent mai multe raiduri la băncile turceşti prezente în Federaţia Rusă, acuzaţia fiind de spălare de bani. Inspectorii nu au găsit nicio problemă, însă presa turcă scria atunci că acestea au rolul de a disturba activitatea instituţiilor de credit. În Rusia operează un număr de cinci bănci turceşti: Ziraat Bank – deţinută de către stat, şi patru instituţii private - Garanti Bank, Is Bank, Fiba Bank şi Yapi Kredi.

De asemnenea, alte 20 de bănci ruseşti au fost verificate, în conexiune cu o serie de tranzacţii suspicioase realizate în numele unor oameni de afaceri turci.

Erdogan, acuzat că face comerţ de petrol cu ISIS

Adjunctul ministrului rus al Apărării, Anatoli Antonov, a acuzat recent că Erdogan şi familia sa sunt direct implicaţi în traficul cu petrol făcut de către organizaţia teroristă Statul Islamic. 

„Principalul consumator al petrolului furat Siriei şi Irakului este Turcia. Conform unor informaţii obţinute, preşedintele Erdogan şi familia sa sunt implicaţi în acest comerţ ilegal“, a declarat Antonov în faţa a peste 300 de jurnalişti. 

Moscova a identificat trei rute prin care petrolul extras din teritoriile ocupate de SI este introdus pe teritoriul turc, a subliniat oficialul rus.

Ruta vestică este conectată la porturi ale Turciei de la Marea Mediterană, ruta nordică duce la Batman, un oraş din sud-estul Turciei, în timp ce ruta estică asigură legătura cu Cizre, situat de asemenea în sud-estul Turciei.

Focuri de avertisment, şicanări şi riposte

După doborârea avionului rus, o serie de studenţi turci au fost exmatriculaţi din universităţile ruseşti. Ministerul rus de Externe a negat informaţiile şi a cerut organizaţiilor să evite să fie prea „zeloase“ contra turcilor.

În fine, o navă de război rusă a tras focuri de avertizare asupra unui pescador turcesc, care avea curs de coliziune cu aceeasta, în vreme ce autorităţile de la Ankara au protestat împotriva fotografierii unui militar rus cu un lansator de rachete întreptat asupra Istanbulului, la trecerea unei nave de luptă prin strâmtoarea Bosfor.

În replică, Turcia a blocat acum câteva zile 27 de nave ruseşti care voiau să treacă prin Bosfor pentru a ajunge în Marea Mediterană sau Marea Neagră, după ce marina rusă a reţinut opt nave turceşti în porturile sale.

Rusia întreţine relaţiile cu populaţia kurdă, Turcia îi bombardează

Turcia se confruntă şi cu o revoltă a kurzilor din sud-estul ţării, mai multe confurntări având loc între armată şi rebelii kurzi. Potrivit cifrelor furnizate de Fundaţia Drepturilor Omului din Turcia, un număr de 52 de de restricţii de circulaţie au fost impuse de la jumătatea lui august în prezent, în şapte provincii din sud-estul Turciei. Aceste măsuri vizează 1,3 milioane de locuitori din Turcia.

Serviciile de securitate turce au lansat vaste operaţiuni în oraşele Cizre, Silopi şi Diyarbakir. În paralel, avioane de vânătoare turce de tip F-16 au efectuat sâmbătă raiduri aeriene asupra unor poziţii militare kurde din Irak. Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) luptă împotriva statului turc de 40 de ani.

Selahattin Demirtas, liderul unui partid pro-kurd din Turcia a călătorit zilele trecute în Rusia, unde s-a întâlnit cu Sergei Lavrov, ministrul rus de Externe. Lavrov se întreba public în data de 9 decembrie de ce bombardează Turcia rebelii kurzi din Siria dacă SUA îi consideră un partener de nădejde în lupta împotriva ISIS.

Turcia luptă împotriva stabilirii unui stat kurd liber în Siria şi Irak, deoarece mare parte din populaţia kurdă trăieşte pe teritoriul său. În vară, Turcia a atacat poziţiile kurde din Siria şi Irak.

„Japan Times“ scrie că Rusia ar putea trimite arme kurzilor din Siria, sub pretextul luptei împotriva terorismului, iar acest lucru ar duce la crearea unei fâşii de 640 de kilometri lungime de-a lungul graniţei Turciei controlată de rebeli ostili Ankarei.