Războiul din Orientul Mijlociu: ce riscuri ar aduce blocarea Strâmtorii Ormuz economiei mondiale

Ne aflăm, deja, la un an de la izbucnirea conflictului din Israel, timp în care războiul din Orientul Mijlociu a escaladat dramatic, mediul economic temându-se acum de o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz.

Unul dintre principalele puncte care captează atenția pieței este petrolul, care a fost afectat de creșterea tensiunii dintre Iran și Israel. În ultimele luni, prețul barilului a avut de suferit de pe urma dezacordurilor dintre membrii OPEC, a scăderii cererii globale și a posibilei victorii a lui Donald Trump în următoarele alegeri.

„Cu toate acestea, instabilitatea din Orientul Mijlociu a stimulat din nou prețul petrolului: după atacul iranian de săptămâna trecută, prețul petrolului a crescut cu peste 4%, o tendință care a continuat la scurt timp, când a crescut cu încă 2%”, punctează Radu Puiu într-o analiză a XTB.

În spatele acestor creșteri se află o temere: o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz, unul dintre cele mai importante hub-uri de transport al petrolului din lume.

Cât de importantă e Strâmtoarea Ormuz pentru economia mondială

Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante și strategice rute maritime din lume și unul dintre cele mai importante noduri pentru transportul de petrol la nivel mondial.

Situată între Oman și Iran și având o lungime de doar trei kilometri, această strâmtoare conectează pasajul maritim al țărilor din Golf (Iran, Kuweit, Arabia Saudită, Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite) cu Marea Arabiei și cu alte regiuni din afara acesteia și servește drept punct de legătură între producătorii de petrol din Orientul Mijlociu și piețele cheie din Asia-Pacific, Europa și America de Nord.

În același timp, Strâmtoarea Ormuz este una dintre principalele rute comerciale maritime la nivel internațional. De fapt, se estimează că această strâmtoare este responsabilă pentru aproximativ 11,1% din comerțul maritim. În cazul petrolului, însă, această influență este și mai mare.

Conform celor mai recente date ale AIE (Agenția Internațională pentru Energie), se estimează că aproximativ 30% din comerțul mondial total cu petrol trece prin această zonă, deși între ianuarie și octombrie 2023 această cifră a crescut la aproape 40%, explică analistul XTB România.

Conform datelor Administrației americane pentru informații energetice (EAI), aproximativ 21 de milioane de barili de petrol pe zi au trecut prin Strâmtoarea Ormuz în 2022, echivalentul a 21% din consumul mondial de lichide petroliere. Între 2022 și prima jumătate a anului 2023, fluxul de petrol prin acest canal a reprezentat mai mult de un sfert din totalul petrolului comercializat pe mare în lume.

Iar dacă se adaugă volumele de petrol și țiței care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz între 2020 și 2022, numărul total de barili se ridică la peste 2,4 miliarde pe zi, cifre care evidențiază ponderea enormă pe care o are această enclavă în comerțul mondial cu țiței, explică Radu Puiu.

Strâmtoarea Ormuz este și principala rută de export pentru petrolul din Iran, Arabia Saudită, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar. Aceste exporturi sunt direcționate în principal către Asia și, în special, către China, Japonia și India, deși, după războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, Strâmtoarea a câștigat, de asemenea, greutate în importurile europene de țiței.

Concret, se estimează că aproximativ 5% din fluxul de petrol care trece prin Strâmtoarea Ormuz este direcționat acum către Europa, ceea ce este echivalent cu aproximativ 900.000 de barili pe zi. Înainte de conflictul ruso-ucrainean, aceste importuri erau echivalente cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă că Europa și-a crescut importurile de petrol cu aproximativ 25%.

Pe lângă petrol, Strâmtoarea Ormuz joacă un rol important și în transportul altor materii prime precum propanul sau gazele naturale. În cazul propanului, se estimează că aproximativ 31% din comerțul mondial trece prin această zonă, în timp ce în cazul gazelor naturale, această cifră reprezintă aproximativ 20%.

Prin urmare, o blocadă în această zonă ar putea avea consecințe grave nu numai pentru petrol, care a suferit deja primele creșteri de preț, ci și pentru comerțul cu alte materii prime, arată analistul din cadrul XTB România.

Ce efecte ar avea un blocaj în Strâmtoarea Ormuz

Iranul a amenințat de mai multe ori, în ultimii ani, că va bloca strâmtoarea Ormuz, în 2011, 2012 și 2016. Cu toate acestea, până în prezent, strâmtoarea nu a fost supusă niciunui blocaj semnificativ, cu excepția celei din 1984, în plin război între Iran și Irak.

O eventuală blocare a strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe importante pentru comerțul mondial. Concret, se estimează că, dacă strâmtoarea Ormuz ar fi blocată, prețul petrolului ar putea ajunge chiar între aproximativ 150 și 200 de dolari, punctează Radu Puiu.

În acest scenariu, însă, este dificil de prevăzut cum va evolua prețul petrolului: totul depinde de răspunsul Israelului la atacul Iranului. În acest moment, credem că posibilitatea atenuării conflictului este limitată, deși am mai văzut acest lucru în aprilie și acum un an, în octombrie: răspunsul ambelor părți a fost limitat, ceea ce a redus creșterile inițiale înregistrate de țiței, punctează analistul XTB România.

În prezent, prețul petrolului este de aproximativ 75 de dolari pe baril, după creșterile suferite după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca țițeiul să scadă până la 60 de dolari, datorită creșterii producției în țările OPEC sau a creșterii numărului de vehicule electrice în China. Strâmtoarea Ormuz va juca un rol cheie în determinarea modului în care va evolua petrolul în următoarea perioadă.