Video Propunerea de regulament privind tehnologiile genomice nu a trecut de votul Consiliului AgriFish VIDEO
0Restrictiile impuse de noua Politică Agricolă Comună, precum și cerințele pentru strategiile Farm to Fork și Biodiversitate, au crescut semnificativ presiunea economică. Din cauza schimbărilor climatice, a volatilității piețelor și a prețurilor ridicate, sistemele agroalimentare europene, precum și cele din România, sunt sub o presiune extremă.
Propunerea de regulament cu privire la noile tehnologii genomice nu a trecut luni de votul Consiliului de miniștrii AgriFish. Anunțul a fost făcut de la Bruxelles de ministrul Agriculturii.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a prezentat luni în cadrul unei posări realizate pe pagina sa de Facebook faptul că noul regulament pentru tehnologiile genomice (NGT) a fost resprins de Comisie, el prezentând acest lucru ca fiind o victorie.
„Am spus, ca de fiecare dată, că voi proteja interesele fermierilor și procesatorilor români și sănătatea populației!”, a transmis ministrul Agriculturii în cadrul postării sale.
În calitate de membru al Consiliului AgriFish, ministrul Agriculturii a demonstrat că România este de acord cu introducerea NGT1, dar cu condițiile de a proteja și separa complet culturile și produsele convenționale și ecologice de NGT1, precum și pentru a garanta o etichetare clară pentru cetățeni.
De asemenea, Florin Barbu a arătat că „sunt necesare analize de laborator finanțate de CE, ale fiecărei plante NGT1, în raport cu sănătatea populației și protejarea mediului, care sunt în prim plan!”.
În plus, ministrul Agriculturii Florin Barbu susține că asociațiile de femieri și procesatorii au fost pe deplin alături de cauza respringerii tehnologiilor genomice NGT1. Alături de România, alte șase state membre ale Uniunii Europene au votat împotriva noilor regulamente, și anume: Croația, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria și Slovenia, care au votat „împotriva” și Bulgaria și Germania s-au abținut de la vot.
Însă, specialiștii afirmă că varietăţile NTG1 sunt sigure pentru consumul uman şi animal şi că sunt asimilate varietăţilor convenţionale deoarece, prin tehnologiile aplicate NTG1, se aduc ȋn 2-3 ani ameliorări plantelor ȋn mod similar cu cele realizate de cercetători ȋn 15-20 ani ȋn cȃmp.
Potrivit documentelor Comisiei Europene, „plantele NTG1 care sunt similare cu cele care apar în mod natural sau cele care sunt obţinute prin amelioarare convenţională nu vor face obiectul cerinţelor în materie de etichetare din cadrul legisaltiv privind OMG-urile. Ele urmează să fie etichetate în acelaşi mod ca şi plantele convenţionale".