Proiectul aurifer de la Certej, suspendat de instanţă în urma unei plângeri a activiştilor de mediu

Lucrările la proiectul minier de la Certej, din judeţul Hunedoara, au fost suspendate de către justiţie, după ce tribunalul Cluj a admis joi cererea asociaţiei Mining Watch România. Activiştii de mediu au solicitat instanţei suspendarea efectelor juridice ale autorizaţiei de construire pentru organizarea de şantier aferentă iazurilor de decantare ale minei, potrivit organizaţiei.

Autorizaţia de construire fusese emisă în februarie 2015 de Primăria Certeju de Sus. 

Potrivit organizaţiei de protecţia mediului, această autorizaţie a constituit o a doua încercare eşuată a companiei Deva Gold de a demara anumite lucrări de organizare de şantier la proiectul minier. 

În 2014, Deva Gold obţinuse de la aceeaşi primărie o autorizaţie pentru organizarea de şantier a întregului proiect minier, dar care a fost la rândul ei atacată în contencios administrativ de către Prefectul Judeţului Hunedoara, fiind anulată definitiv de instanţă. 

Actuala autorizaţie a fost emisă la mai puţin de o lună după ce s-a constatat că prima fusese emisă ilegal, iar lucrările fuseseră oprite de Inspectoratul de Stat în Construcţii. 

Proiectul minier de la Certej este deţinut de către compania canadiană Eldorado Gold, care intenţionează să deschidă prima mină de suprafaţă, cu cianuri, din România. 

Zăcământul de la Certej este deţinut de Deva Gold SA, o societate mixtă între Eldorado Gold (80%) şi compania de stat Minvest Deva (20%). 

Potrivit informaţiilor menţionate, iazurile de decantare au baraje cu o înălţime de 169  de metri şi, respectiv, de 70 de metri.

Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei - actul rămâne suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Cluj, mai arată Mining Watch. 

În acest moment, autorizaţia de construire care permitea Deva Gold să îşi organizeze şantierul pentru a putea ulterior construi iazurile de decantare nu mai poate produce efecte juridice. 

„Autorităţile locale încearcă la nesfârşit să acopere defectele majore de concepţie a marilor proiecte miniere propuse în Transilvania. Cu fiecare zi ce trece sunt descoperite nereguli tot mai mari, care ar trebui deja să intre în atenţia organelor de anchetă şi urmărire penală. Vom continua să monitorizăm actele emise de autorităţi în folosul operatorilor minieri şi vom ataca în instanţă orice act cu suspiciuni de nelegalitate“ a declarat Oana Cătălina Poenaru, consultant juridic al reţelei Mining Watch Romania.

În acest moment, proiectul aurifer de la Certej se află în etapa de construcţie a minei. Amprenta la sol a proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. Activiştii reliefează că o mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi. 

Mina, cu o producţie anuală estimată de trei milioane tone de minereu, prevede tăierea a 187 de hectare de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare.