Premiul Nobel pentru Economie, un semnal de alarmă: cine nu inovează dispare

Premierea cu Nobel a conceptului economic de distrugere creativă ar trebui să tragă un puternic semnal de alarmă pentru toate economiile lumii, susţin analiştii, avertizând că sectoarele care nu ţin pasul cu inovaţia pot cunoaşte pierderi majore.

În acest an, Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat echipei de autori formate din Moykr, Aghion și Howitt, economiști care s-au concentrat în cercetările lor asupra conceptului de distrugere creativă.

Ideea are o importanță majoră în economie, deoarece arată cum inovația stimulează creșterea și transformă piețele, forțând modelele vechi să lase locul celor noi, se arată într-o analiză realizată de XTB România.

Conceptul a fost introdus pentru prima dată de către Joseph Schumpeter, născut în 1883 în Třešt, localitate situată la doar câțiva kilometri de Jihlava, în Cehia.

Noțiunea de bază a distrugerii creative este că ideile, tehnologiile și companiile noi le înlocuiesc treptat pe cele vechi. Apariția automobilului a pus industria cailor în plan secund, iar apariția televiziunii, de exemplu, a redus popularitatea radioului.

Inovația și progresul tehnologic cresc productivitatea și stimulează creșterea economică și nivelul de trai. Pe de altă parte, se poate spune că aceste concepte aduc și dezavantaje temporare, sub forma dispariției unor industrii și locuri de muncă. Cei mai recenți laureați ai premiului Nobel explică impactul fundamental al inovației asupra creșterii economice, un subiect deosebit de relevant în prezent, deoarece asistăm la o schimbare fundamentală în domeniul noilor tehnologii, condusă de AI, subliniază analiștii XTB.

Lucrarea arată, de asemenea, că o creștere economică sustenabilă nu poate fi considerată un fapt de la sine înțeles. Cea mai mare parte a istoriei civilizației noastre a fost caracterizată de stagnare economică, care a fost întreruptă doar odată cu apariția soluțiilor inovatoare bazate pe noile tehnologii, explică analiștii XTB.

De exemplu, inventarea motorului cu aburi a dus la o accelerare a tranziției de la o societate agricolă la una industrială, ceea ce a condus la o creștere economică importantă a țărilor participante și la o îmbunătățire a nivelului de trai al locuitorilor acestora.

Unele economii riscă să rămână în urmă

Riscul de stagnare economiei mondiale este asociat cu blocaje în inovare, care pot fi imaginate sub forma unei reglementări inadecvate, a unui capital și a unei finanțări insuficiente. Acest risc se mai poate reflecta și asupra unei lipse de personal calificat, ceea ce subliniază, din nou, importanța sistemului educațional.

Procesul de distrugere creativă într-un astfel de caz va conduce la aprofundarea inegalităților și a diferențelor între regiuni - nu numai în cadrul statului, ci și în cadrul întregii economii mondiale.

Dacă Europa nu va reuși să țină pasul cu noile inovații, atunci acest an ar putea fi unul al distrugerii creative, în special în era contemporană și a progresului tehnologic rapid, mai adaugă analiștii XTB.