Premieră istorică: exporturile de alimente au egalat importurile în 2013
0În 2013, pentru prima dată după Revoluţie, valoarea produselor agroalimentare trimise peste graniţă a depăşit pragul de 4 miliarde de euro, ajungând din urmă achiziţiile-record de alimente de la străini.
2013 a fost anul recordurilor şi al premierelor în comerţul exterior: exporturile de alimente, ca şi importurile, au atins noi recorduri istorice şi decalajul dintre ele tinde spre zero, apoi balanţa comercială în relaţia cu ţările din afara UE a fost pe excedent în fiecare lună, iar totalul exporturilor României a depăşit până şi valorile din vremea lui Ceauşescu.
Anul trecut, importurile de alimente au ajuns la recordul de 4,310 miliarde de euro, dar şi exporturile au consemnat un record, de 4,212 miliarde de euro.
Astfel că deficitul comercial în acest segment a scăzut la mai puţin de 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un minim al perioadei postdecembriste, după cum reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).
E loc şi de mai bine
Potrivit INS, exporturile României au totalizat 49,56 miliarde de euro în 2013, din care 8,5% au reprezentat produsele agroalimentare, în timp ce importurile de alimente au reprezentat 7,8% din totalul de 55,26 miliarde de euro al achiziţiilor din străinătate.
Suntem, aşadar, la un maxim al schimburilor comerciale cu alimente, dar structura acestora arată că e loc şi de mai bine.
În primul rând, să nu uităm că, potrivit statisticilor oficiale, comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate (de exemplu, fructe, legume şi chiar animale în viu), iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare (conserve şi preparate). Astfel că diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate.
Primul excedent cu partenerii din afara UE
În fiecare lună din anul trecut, exporturile noastre în ţările din afara UE au depăşit importurile, rezultând un excedent, şi aceasta este o altă premieră, ponderea comerţului extracomunitar ajungând la 30%.
Comentând aceste statistici pentru „Adevărul“, preşedintele EximBank, Traian Halalai, ne-a transmis că pentru exportatorii est-europeni ar fi fost prea riscant să aştepte revenirea zonei euro. „În ceea ce priveşte economia locală, a fost evident faptul că s-a manifestat un interes în creştere al companiilor româneşti pentru a găsi şi alţi parteneri comerciali în afara celor din zona europeană. Exportatorii au fost obligaţi să adopte comportamente strategice diferite de cele anterioare crizei. Am susţinut proiecte în Rusia, Azerbaidjan, Turkmenistan sau Afganistan, şi avem clienţi interesaţi de America de Sud sau Africa. Paleta domeniilor de interes este diversă, de la construcţii la industria grea sau infrastructura de transport“, a afirmat Traian Halalai.
Reamintim că, la iniţiativa EximBank, este în curs de constituire Asociaţia Română a Exportatorilor (AREX).