Prăpastia dintre stat și privat se adâncește. Mediul de afaceri acuză că salariile bugetarilor vor rămâne mult mai mari și cere reforma instituțiilor

Reforma salarizării bugetarilor stârnește un val de critici din partea mediului de afaceri, care acuză Guvernul că menține un sistem rigid, dezechilibrat și rupt de realitățile economiei private. IMM România avertizează că noua lege nu doar că nu reduce presiunea pe buget, dar și adâncește diferențele dintre sectorul public și cel privat.

Mediul de afaceri transmite o serie de observații critice față de proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, aflat în transparență decizională la Ministerul Muncii. Organizația reprezentativă a mediului de afaceri susține că reforma, în forma actuală, nu rezolvă dezechilibrele structurale din sistem și riscă să accentueze presiunea asupra sectorului privat.

În primul rând, IMM România atrage atenția că noua arhitectură a salarizării limitează semnificativ capacitatea autorităților de a adapta veniturile la nevoile reale ale unor domenii strategice. În lipsa unei flexibilități salariale reale, administrația publică riscă să continue dificultățile în atragerea și păstrarea specialiștilor, ceea ce ar afecta direct calitatea serviciilor publice și funcționarea instituțiilor statului.

Organizația subliniază că există sectoare esențiale în care statul concurează direct cu mediul privat pentru resursă umană calificată, iar o grilă rigidă de salarizare poate dezavantaja instituțiile publice în această competiție.

Critici privind mecanismul de stabilire a salariilor

Un alt punct major de nemulțumire vizează modul de stabilire a valorii de referință din sistemul de salarizare. Potrivit proiectului, aceasta ar urma să fie stabilită de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor, în funcție de constrângerile bugetare, deficit și prognoze economice.

IMM România consideră că această abordare menține salariile din sectorul public dependente aproape exclusiv de decizia executivului, fără o legătură suficient de clară cu realitățile pieței muncii.

În viziunea organizației, valoarea de referință ar trebui stabilită printr-un mecanism predictibil, transparent și bazat pe indicatori economici obiectivi, dar și prin consultare reală cu partenerii sociali, similar modului în care este stabilit salariul minim pe economie. Lipsa acestui cadru ar putea transforma politica salarială într-un instrument discreționar al Guvernului.

Dezechilibru între sectorul public și privat

Reprezentanții IMM România susțin că reforma nu corectează diferențele dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. În plus, organizația atrage atenția că, potrivit informațiilor privind principiile reformei, niciun salariu bugetar nu va fi redus, ceea ce înseamnă că impactul de ajustare reală asupra cheltuielilor este limitat.

În acest context, IMM România estimează că media salariilor din sectorul public va rămâne în continuare mai mare decât cea din sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net.

Organizația mai subliniază că, deși coeficienții de referință sunt modificați (de la 1–12 la 1–8), efectul real trebuie analizat în corelație cu valoarea de referință, care ar putea fi apropiată de salariul minim brut pe economie de 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, față de nivelul actual de 2.500 lei.

„În opinia IMM România, stabilirea valorii de referință ar trebui să se realizeze printr-un mecanism predictibil, transparent și obiectiv, fundamentat pe indicatori statistici și economici relevanți. Totodată, considerăm necesar ca valoarea de referință să fie stabilită în urma unui proces real de consultare cu partenerii sociali, similar mecanismului utilizat în stabilirea salariului minim. În acest mod, politica salarială din sectorul public ar dobândi mai multă predictibilitate, credibilitate și echilibru, evitând transformarea salariilor bugetare într-un instrument exclusiv aflat la discreția Guvernului.

Din punct de vedere al reducerii cheltuielilor bugetare, noua lege a salarizării în sistemul public nu schimbă radical situația în care ne aflăm azi, deoarece conform informațiilor publice legate de acordul politic privind principiile noii legi, niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi redus, prin urmare nu poate fi vorba despre o afectare a veniturilor.

În aceste condiții media salariului din sectorul bugetar va rămâne în continuare mai mare decât media salariului din sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net”, au informat reprezentanții patronatelor.

Presiune pe mediul privat în context economic dificil

IMM România avertizează că mediul privat traversează deja o perioadă dificilă, marcată de încetinirea economică, inflație ridicată de aproximativ 10%, posibile tensiuni de tip recesiune tehnică și creșteri de taxe și impozite.

În acest context, organizația susține că firmele nu mai au capacitatea de a susține eventuale creșteri salariale generalizate în economie, mai ales dacă acestea sunt generate indirect de majorările din sectorul public.

Totodată, reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția asupra riscului ca dezechilibrele bugetare să fie acoperite prin noi creșteri de taxe și contribuții, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe companii.

Necesitatea reformei administrației, nu doar a salarizării

În opinia IMM România, reforma salarizării ar trebui însoțită obligatoriu de o reformă administrativă amplă, în lipsa căreia eficiența sistemului public nu va crește semnificativ.

Organizația subliniază că în prezent există un număr foarte mare de structuri deconcentrate ale instituțiilor centrale – în medie aproximativ 32 de servicii publice la nivel județean – unele dintre acestea având organizări redundante, inclusiv în București.

În viziunea mediului de afaceri, o parte dintre aceste instituții ar putea fi reorganizate la nivel regional, cu birouri județene fără personalitate juridică, pentru reducerea costurilor și eficientizarea aparatului administrativ.

Solicitări pentru consultare reală cu mediul de afaceri

IMM România solicită ca, în procesul de adoptare a noii legi a salarizării, să fie introduse consultări obligatorii și cu organizațiile patronale reprezentative. Scopul, în viziunea organizației, este evitarea unor efecte negative asupra pieței muncii din sectorul privat și prevenirea transferului costurilor către mediul de afaceri prin eventuale majorări de taxe și contribuții.

În ansamblu, mediul de afaceri avertizează că reforma, în forma actuală, riscă să mențină dezechilibrele existente în sistemul bugetar și să amplifice presiunea fiscală asupra companiilor, într-un context economic deja tensionat.