Platformele digitale, noul angajator al românilor: Uber, Glovo, Bolt și Wolt câștigă teren
0Munca prin intermediul platformelor digitale (de ex. Uber, Glovo, Bolt sau Wolt) a devenit, pentru mulți lucrători din România, o activitate curentă de obținere a veniturilor.
Un procent de 62,5% dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în România apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar 43,7% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână, arată datele unui sondaj EIGE din 2021, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert România.
Studiul menționat are la bază un sondaj care a colectat date de la aproape 5.000 de lucrători pe platforme din zece țări ale Uniunii Europene: Danemarca, Finlanda, Franța, Letonia, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
În celelalte nouă țări europene analizate, procentul celor care apelează la munca pe platforme digitale în mod regulat este de asemenea ridicat, comparativ cu cel al persoanelor care desfășoară această activitate ocazional sau sporadic: Polonia – 66,2%, Țările de Jos – 65,1%, Franța – 64,1%, Spania – 62%. Procente ușor mai scăzute se înregistrează în țările nordice: Finlanda – 55,8%, Danemarca – 52,1%.
În ceea ce privește distribuția lucrătorilor pe sexe, se constată că în toate țările analizate ponderea bărbaților este mai mare. Astfel, în România, din totalul lucrătorilor de pe platformele digitale, 55,9% sunt bărbați, iar 44,1% femei. Cele mai mari diferențe de gen se înregistrează în țările nordice, unde procentul bărbaților care lucrează pe platforme este mult mai ridicat decât cel al femeilor: în Finlanda – 66,7% bărbați vs. 33,3% femei; în Țările de Jos – 65,4% bărbați vs. 34,6% femei. Cea mai mică diferență de gen se observă în Polonia, unde bărbații reprezintă 51,9%, iar femeile 48,1% dintre lucrătorii de pe platformele digitale.
România nu are încă un cadru legislativ care să reglementeze statutul ocupațional al lucrătorilor pe platforme. Din această cauză, în anii pandemiei de COVID-19, România rămânea sub anumite țări europene în ceea ce privește numărul persoanelor care lucrau pe platforme digitale. Conform sondajului EIGE, în afara activităților prestate prin intermediul platformelor digitale de muncă, 67,8% dintre lucrătorii din România erau angajați, iar 13,5% declarau că sunt lucrători pe cont propriu. Situația similară este înregistrată în Spania – 67,3% erau angajați față de 9,7% lucrători pe cont propriu, în Polonia – 69,7% erau angajați față de 9,8% lucrători pe cont propriu, Slovenia - 61,6% angajați și 10,3% lucrători pe cont propriu. Indiferent de statutul ocupațional declarat, muncitorii pe platforme lucrează în aranjamente extrem de individualizate, cu posibilități reduse de negociere colectivă și sindicalizare, într-un vid legislativ care lasă loc abuzurilor și exploatării muncii lucrătorilor români.
Este necesar ca România să abordeze lacunele din legislația muncii actuale în ceea ce privește statutul ocupațional al lucrătorului de platformă și să aplice prevederile de îmbunătățire a condițiilor de muncă și protecție socială, în linie cu noua Directivă Europeană aprobată în 2024.