Piața imobiliară din UE are întârzieri majore în planul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050
0Uniunea Europeană trebuie să accelereze rata de decarbonizare a clădirilor, pentru a putea atinge Directiva cu privire la performanța energetică a clădirlor și neutralitatea climatică până în 2050, arată raportul Eu Buildings Climate Tracker (EU BCT), aflat la a doua ediție.
După un proces de doi ani şi jumătate, negocierile privind revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) sunt de aşteptat să se încheie până la sfârşitul acestui an, cu un acord asupra unui text final.
„Fiind principalul instrument legislativ pentru avansarea decarbonizării clădirilor în UE, Directiva privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) trebuie să ne pună fără echivoc pe drumul îndeplinirii obiectivelor noastre pentru 2030 şi al neutralităţii climatice”, a declarat Oliver Rapf, director executiv al Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE).
Dispoziţiile îndrăzneţe şi lipsite de ambiguitate ale EPBD sunt cruciale pentru a aborda lipsa evidentă de progres în decarbonizarea parcului de clădiri din UE, se arată în raportul publicat joi.
Pentru a asigura valul de renovare al Europei, standardele minime de performanţă energetică (MEPS) ar trebui concepute pentru a aborda mai întâi clădirile cu cele mai slabe performanţe, stabilind repere şi termene clare. Pentru clădirile noi, viitorul standard privind clădirile cu emisii zero trebuie să interzică utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili.
Dezvoltat de BPIE, EU BCT monitorizează progresul stocului de clădiri din Uniunea Europeană în parcursul pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2050 sub forma unui indice, care acoperă perioada 2015 - 2020. Ediţia din acest an include o analiză specifică pentru Europa Centrală şi de Est (ECE).
În comparaţie cu rezultatele de anul trecut, decalajul în decarbonizare se reduce uşor, dar nu în măsura necesară pentru a aduce sectorul pe drumul spre neutralitatea climatică. Valoarea pentru anul 2020 conform monitorizării ar trebui să fie de 18,1 puncte, dar este doar de 7,8, rezultând un decalaj de peste 10 puncte în decarbonizare. Pe baza situaţiei actuale, sunt necesare 4,7 puncte de progres în decarbonizarea fondului imobiliar al UE în fiecare an pentru a ajunge pe drumul cel bun până în 2030.
Analiza pentru ţările din Europa Centrală şi de Est arată o tendinţă şi mai îngrijorătoare: până în 2020, progresul în decarbonizarea parcului de clădiri este cu 21 de puncte sub traseul necesar de decarbonizare, cel mai mare decalaj de la începutul perioadei de monitorizare în 2015. Aceasta necesită o creştere semnificativă a eforturilor pentru implementarea politicilor eficiente în viitorul apropiat. Având în vedere situaţia actuală, în regiunea Europei Centrale şi de Est sunt necesare 5,7 puncte de progres în decarbonizare în fiecare an pentru a atinge obiectivul până în 2030.
Monitorul corespunde unui indice compus dintr-un set de cinci indicatori care monitorizează emisiile de CO2, consumul final de energie, ponderea energiei din surse regenerabile, investiţiile în renovare şi cheltuielile interne cu energia. Când este analizat progresul între 2015 şi 2020, rezultatele pentru cea mai mare parte a indicatorilor arată un decalaj între starea actuală şi valorile necesare pentru a fi pe drumul către neutralitatea climatică. De exemplu, în 2020, emisiile de CO2 provenite din utilizarea energiei în clădiri au atins 422 milioane tone de CO2, cu peste 18% mai mult decât valoarea obiectivului necesar. Reducerea emisiilor de CO2 din parcul de clădiri al UE este evident în afara traseului. De asemenea, ponderea energiilor regenerabile pentru încălzire şi răcire a fost cu aproximativ 30% mai mică decât cea necesară, ceea ce indică necesitatea unei foi de parcurs mai clare pentru decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire.