Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem

Foarte puțin bugetari au salarii mai mici de 3.000 de lei net, majoritatea având venituri care depășesc cu mult salariul minim pe economie, potrivit unui studiu de specialitate.

Veniturile lunare în administrația publică

Distribuția veniturilor lunare arată o polarizare moderată, cu concentrarea cea mai mare în intervalul 5.000–7.000 lei net.

• Sub 3.000 lei – 1,4%

• 3.001–5.000 lei – 26,7%

• 5.001–7.000 lei – 36%

• 7.001–9.000 lei – 23%

• 9.001–10.000 lei – 5%

• 10.001–12.000 lei – 4,7%

• 12.001–14.000 lei – 1,7%

• 14.001–16.000 lei – 0,7%

• Peste 16.001 lei – 0,9%

De cât timp lucrează la stat și ce studii au

Peste 33% lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puțin de un an

„Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte al Centrului de Formare APSAP.

Respondenții se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică: aproape jumătate dintre angajații la stat, mai exact 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă tendința de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public.

Totodată, 41% dețin o diplomă de licență, în timp ce 6,7% au finalizat doar studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale, ceea ce indică o proporție semnificativă de specialiști cu formare avansată în instituțiile publice.

Aceștia lucrează în mai multe tipuri de instituții publice, astfel:

• 32,1% - Autoritate a administrației publice centrale (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor)

• 32,4% - Autoritate a administrației publice locale (consiliile locale, primarii și consiliile județene)

• 18,8% - Companie de stat/ instituție publică autonomă

• 16,7% - Altele

Vor salarii mai mari

Peste 70% dintre angajații din sistemul public consideră că venitul actual nu reflectă în totalitate volumul și complexitatea muncii depuse și spun că își doresc un salariu mai mare - fie „puțin mai mare”, fie „semnificativ mai mare”.

Un sondaj recent arată că peste 50% dintre respondenți spun că salariul lor actual „ar trebui să fie puțin mai mare”, iar 20% cred că ar trebui să fie „semnificativ mai mare”. Însă, 29% îl consideră corect raportat la munca depusă. 

Totodată, sondajul arată că 85% dintre respondenți ocupă funcții de execuție și 15% funcții de conducere.

Guvernul nu a decis încă dacă va îngheța salariile în 2026

Salariul minim pe economie în România pentru 2026 nu a fost încă stabilit oficial, însă sindicatele au propus o creștere la 4.350 lei brut, de la 4.050 lei cât este în prezent.

Pe de altă parte, patronatele (IMM România și Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România - PTIR) au anunțat oficial că nu sunt de acord cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, argumentând că foarte mulți antreprenori, peste două treimi, nu pot face față unei noi majorări salariale, în caz contrar fiind nevoiți să-și închidă afacerile.

Ce riscuri își asumă dacă nu va majora salariul minim

Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement.

Infringementul reprezintă un mecanism important de redresare a poziției luate de un stat membru în situația neconformării acestuia față de legislația europeană, precum e cazul netranspunerii unei directive în termenul prescris, lipsa armonizării ori aplicarea incorectă. Infringementul poate însemna, într-un final, repercusiuni financiare pentru statul în cauză, dar asta numai după ce sunt parcurse mai multe etape ale acestei proceduri.

Din informațiile apărute în presa centrală reiese că este luată în calcul inclusiv asumarea acestui risc de repercusiuni financiare, care, în balanță cu costul presupus de creșterea salariului minim anul următor, ar însemna un efort pecuniar mai mic și pe care statul nu l-ar onora oricum în 2026 (o atare procedură ar dura mai mult de un an).

Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul.

Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene.