Opt ţări ale Uniunii Europene vor mări de şapte ori capacitatea de producere a energiei eoliene offshore

Opt ţări ale Uniunii Europene, care se învecinează cu Marea Baltică, au convenit să mărească de şapte ori capacitatea de producere a energiei eoliene offshore, până în 2030, pentru a reduce dependenţa de energia rusă, a declarat marţi premierul danez, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, angajamentele vin după ce Rusia fie a redus, fie a oprit livrările de gaz către unele ţări, de la invazia sa în Ucraina.

„Împărtăşim un potenţial mare pentru energia eoliană offshore. Atâta timp cât depindem de combustibilii fosili, suntem vulnerabili”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen, la un summit energetic de la Copenhaga, informează News.ro.

Marea Baltică are în prezent instalată o capacitate eoliană offshore de 2,8 gigawaţi (GW), aproape toată în apele daneze şi germane.

Acordul a fost încheiat la un summit la care au participat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi miniştri şi parlamentari din Danemarca, Germania, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda şi Suedia, care se învecinează cu Marea Baltică.

Energia eoliană offshore, soluţia la numeroase provocări climatice şi economice

Energia eoliană offshore ar putea fi răspunsul la problemele din sectorul energiei cu care ne confruntăm în această perioadă, au transmis recent specialiștii XTB România în cadrul unei analize.

Conform XTB, energia eoliană offshore foloseşte forţa vântului pe mare, acolo unde nu este diminuată de obiecte şi bariere, fie ele naturale sau construite, oferind astfel o resursă regenerabilă eficientă.

Costul investiţiei tinde să fie foarte mare, pentru că instalarea unor structuri uriaşe pe mare este o procedură complexă şi, în general, sunt preferate grupuri de putere mare. Potrivit Asociaţiei Wind Europe, în medie, fermele sunt instalate la o adâncime de 27,1 m şi la o distanţă de 33 de km de coastă.

Specialiștii subliniază că piaţa energiei eoliene se concentrează, în continuare, pe energia eoliană onshore (terestră): 81% din instalaţiile noi din Europa au fost onshore. Pentru perioada 2022-2026, Wind Europe estimează că doar un sfert din facilităţile nou construite vor fi offshore.

La nivel global, creşterea masivă a sectorului este estimată a veni după investiţii cumulative de aproape 1 trilion de dolari în 2031. Astfel, capacitatea globală instalată ar urma să crească de aproape 10 ori, în 11 ani, până în 2031, până la 330 GW.

„Valul de investiţii ar urma să fie condus de China, Marea Britanie, SUA şi Germania.”, menționează specialiștii. După Marea Britanie, Germania este așteptată să fie cea mai activă în domeniul noilor instalări. Cel mai mare proiect în construcţie, Hornsea din Marea Britanie, are o capacitate de 1,38 GW, obţinuţi cu 165 de turbine Siemens Gamesa, şi ar urma să fie gata în 2023, subliniază sursa citată.

De asemenea, Coreea de Sud are în plan un giga-proiect de 8,2 GW, estimat a fi gata în 2030, la un cost de 36 de mld. dolari - care probabil va fi mult depăşit având în vedere tendinţele inflaţiei globale. Europa are o capacitate totală de 28,4 GW și în prima jumătate a anului a conectat doar 30 MW offshore, deși alte 7 proiecte sunt în construcție, și creșterea în anii următori se așteaptă a fi puternică, în special în perioada 2027 – 2030.

România are în plan dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Potrivit Băncii Mondiale, România ar avea un potenţial de 76 GW energie eoliană offshore, din care 22 GW pe platforme de până la 50 de m adâncime (cu cât adâncimea e mai mare, cu atât costurile sunt mai ridicate) - restul pe platforme plutitoare.