Multinaționalele se așteaptă la o creștere a taxării grupurilor din care fac parte

O tremie dintre companiile multinaționale din întreaga lume (34%) anticipează o creștere semnificativă a ratei globale efective de impozitare a grupului din care fac parte, ca urmare a implementării celor doi piloni ai reformei fiscale coordonate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), însă ponderea este în scădere de la 47% în 2022, potrivit Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey.

Schimbarea percepției s-a produs în condițiile în care numeroase jurisdicții au făcut progrese în elaborarea legislației interne pentru introducerea impozitul minim pe profit la nivel global, conform pilonului II din reforma OCDE, iar pe baza clarificărilor privind modul de aplicare, 67% dintre participanți au ajuns la concluzia că această măsură nu va implica schimbări majore în structura organizatorică a grupurilor din care fac parte.

Conform studiului, 85% dintre participanți se așteaptă ca un număr semnificativ de țări să introducă impozitul minim pe profit la nivel global până în 2025. În privința prevederilor referitoare la distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor între țările din care se obțin, conform pilonului I al reformei OCDE, doar 51% dintre participanți estimează o implementare în masă în viitorul apropiat, dat fiind că 69% dintre respondenți sunt de părere că Senatul SUA nu va adopta tratatul pentru implementarea acestui pilon până în 2025.

„Concluziile raportului indică faptul că grupurile multinaționale sunt tot mai familiarizate cu recomandările OCDE și cu reglementările europene, care vizează eliminarea practicilor de erodare a bazei impozabile și de transfer al profiturilor, și acționează pentru a se conforma. Demersurile sunt mai avansate în cazul pilonului II, privind impozitul minim pe profit la nivel global, dat fiind faptul că Uniunea Europeană, dar și alte state, l-au adoptat deja. În cazul pilonului I, așa cum reiese și din studiu, așteptările sunt mai temperate, în special din cauza blocajului pe care îl întâmpină în Statele Unite. În aceste condiții, este nevoie în continuare de claritate în elaborarea reglementărilor fiscale și de consecvență în interpretarea acestora, astfel încât companiile, împovărate deja cu numeroase obligații de raportare, să parcurgă procesul de conformare cât mai ușor. Astfel, autoritățile fiscale din statele membre trebuie să își ajusteze legislația internă, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu reglementările europene, iar cele din România în mod special, având în vedere că taxarea marilor companii pe cifra de afaceri, adoptată recent, schimbă peisajul fiscal intern și complică implementarea impozitului minim pe profit la nivel global”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Două treimi din multinaționale sunt îngrijorate

Referitor la cea mai recentă inițiativă a Uniunii Europene, BEFIT (Business in Europe: Framework for Income Taxation - Afaceri în Europa: Cadrul de impozitare pe venit), care vizează stabilirea unei baza comune de impozitare în statele membre, 65% dintre participanții la studiu sunt de părere că nu va avea efectul scontat, acela de a simplifica procesul de conformare la plata impozitului pe profit pentru grupurile lor. În același timp, 47% estimează că directiva care vizează descurajarea utilizării societăților fără substanță economică pentru reducerea sarcinii fiscale – ATAD III (Anti-Tax Avoidance Directive III sau Unshell Directive) – va impune schimbări în structura organizațiilor din care fac parte, dar încă nu au operat modificările necesare.

Conform studiului, două treimi dintre respondenți sunt în continuare îngrijorați de lipsa de îndrumare din partea autorităților fiscale din întreaga lume cu privire la testul scopului principal (principal purpose test) care trebuie realizat pentru a stabili dacă o tranzacție a fost efectuată în principal pentru obținerea unui avantaj fiscal care contravine scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.

În perioada următoare, fiscalitatea asociată protecției mediului, în special taxarea emisiilor de carbon, ar putea deveni aria de interes pentru dezvoltarea unei abordări comune de către comunitatea fiscală internațională. În această perspectivă, 39% dintre respondenți spun că au început deja să analizeze impactul taxelor de mediu asupra afacerilor și operațiunilor lor.