Marea prosteală cu pensia specială. Politicienii sunt exceptați de la reformă și rămân cu privilegiile

Mult așteptatul proiect de lege pentru modificarea pensiilor speciale a fost în sfârșit elaborat, dar nu face nicăieri referire la pensiile speciale ale parlamentarilor și nici ale primarilor.

„Adevărul” a încercat să afle explicația pentru lipsa lor, primind în schimb un răspuns în zeflemea din partea secretarului de stat în Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, care a spus că acestea „nu sunt în plată”. Deși i s-a amintit că încă din luna iunie, pensiile speciale ale parlamentarilor au reintrat în plată, Vasilcoiu a subliniat că e cazul doar a unora care au câștigat în instanță, în timp ce pentru aleșii locali nu se plătește nimic. „Adevărul” a arătat cu răspunsuri oficiale de la Camera Deputaților și Senatului că 829 de foști parlamentari beneficiază de pensii speciale în prezent. Întrebat dacă aceste venituri au fost analizate și în studiul Băncii Mondiale, Vasilcoiu a precizat: „Nu figurează în studiul Băncii Mondiale, pentru că ele nu sunt în plată”. Într-adevăr, intrarea în plată a pensiilor pentru aleșii locali a fost amânată cu încă un an.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, Coaliția va veni cu un proiect separat pentru eliminarea sau suprataxarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, însă nu mai devreme de primăvara următoare. De altfel, atât Camera Deputaților, cât și Senatul, și-au votat capitole bugetare distincte pentru 2023, ca să achite aceste pensii pe tot cuprinsul anului.

Pensiile magistraților se vor recalcula

Proiectul elaborat de Ministerul Muncii prevede modificarea legilor speciale în baza cărora se plătesc pensiile pentru magistrați și personal auxiliar din instanțele judecătorești și parchete, funcționari parlamentari, angajați ai Corpului diplomatic, ai Aviației Civile și ai Curții de Conturi, dar și la pensiile militare.

Potrivit acestuia, magistrații care au o vechime de cel puțin 25 de ani, realizată doar în astfel de funcții, pot beneficia de o pensie de serviciu de maximum 80% din baza de calcul aferentă mediei indemnizațiilor de încadrare brute lunare, inclusiv sporurile permanente aferente oricăro 12 luni consecutive din ultimii 10 ani. Pensia nu poate fi mai mare de 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul, iar calculul ei nu va ține cont de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale, diurne sau alte drepturi care nu au caracter permanent.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, toate pensiile magistraților aflate în plată (care sunt în medie de peste 21.300 lei/lunar potrivit datelor CNPP) se vor recalcula.

În ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, aceștia se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 25 de ani vechime în astfel de funcții, și vor încasa o pensie de servicii de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, din ultimele 12 luni de activitate anterioare celei în care se depune cererea de pensionare.

Curtea de Conturi, diplomații și aviatorii

Auditorii Curții de Conturi se pot pensiona la împlinirea vârstei de pensionare, dacă au cel puțin 15 ani vechime în cadrul Curții de Conturi și vor beneficia de pensie de servicii de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate cu caracter permanent, din ultimele 12 luni de activitate anterioare celei în care se depune cererea de pensionare.

Baza de calcul a pensiei nu va ține cont de sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică de 50% și nici de majorarea de până la 75% din salariul de bază câștigate în instanță.

De pensie de serviciu vor beneficia și membrii Corpului Diplomatic și consular cu o vechime de cel puținm 15 ani în MAE, la împlinirea vârstei standard de pensionare, cuantumul pensiei neputând fi mai mare de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor brute din ultimele 12 luni anterioare depunerioi cererii de pensionare.

Piloții și instructorii Aviației Civile se pot pensiona la împlinirea vârstei de 52 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime în domeniu și vor beneficia de o pensie de serviciu de maximum 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii în care s-a depus cererea de pensionare.

Funcționarii publici parlamentari se pot pensiona dacă au un stagiu de cotizare de cel puțin 30 de ani, din care minimum 15 ani în structurile Parlamentului. Pensia va fi de maximum 65% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni înaintea pensionării, dar nu va putea depăși salariul de bază brut, inclusiv sporurile din ultimele 12 luni anterioare pensionării. Cei care au 25 de ani vechime în structurile Parlamentului se păot pensiona și înaintea împlinirii vârstei de pensionare, dar nu mai devreme de 60 de ani.

O aberație la pensiile militare

Deși nu era luat inițial în calcul, proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale operează schimbări și pentru pensiile militare. Însă formularea din proiectul de lege este defectuoasă și ilogică.

Astfel, în text se scrie că „baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor sau salariilor lunare brute realizate în funcția de bază din ultimele 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate”. Comparând cu reglementările de la alte categorii de beneficiari, se poate observa că singurele soluții logice sunt fie „ultimele 12 luni de activitate”, fie „12 luni consecutive alese din ultimii 5 ani de activitate”. Formularea de la pensiile militare este pur și simplu de neînțeles.

În baza de clacul nu se includ diurnele, compensațiile lunare pentru chirie, alocațiile de hrană, contravaloarea echipamentelor tehnice ori a celor de protecție și de lucru, primele și premiile, indemnizațiile de instalare și de mutare, plățile compensatorii pentru trecerea în rezervă, compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat, sporurile și alte asemenea beneficii.

Vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, până la 65 de ani

Reforma pensiilor propune, în linie cu recomandările Băncii Mondiale, și creșterea etapizată a vârstei de pensionare:

– Vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească cu câte 6 luni pe an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruți de Banca Mondială.

– Vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani.

– Pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate.

– La procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani.