Locurile de muncă de care fug românii. „Pe-ai noștri astăzi îi ai, mâine nu-i mai ai”
0Antreprenorii din România își pun speranțele în lucrătorii din afara statelor UE pentru a-și acoperi necesarul de forță de muncă. 60% din locurile anunțate vacante în 2023 au fost pe lista celor care se ocupă foarte greu. Cele mai mari probleme în găsirea angajaților le au firmele de curierat și cele de construcții.
Guvernul a aprobat, în ultimele zile din 2023, un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru 2024, ca urmare, pe de o parte, a numărului mare de cereri de eliberare a avizelor de angajare înregistrate în 2023 (eliberarea acestor avize este condiționată de contingentul de lucrători străini aprobat), iar pe de alta, a numărului locurilor de muncă vacante declarate de angajatori.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, invocate în nota de fundamentare care a stat la baza HG aprobat, în primele opt luni ale acestui an, 304.371 locuri de muncă (dintr-un total de puțin peste 500.000) au fost declarate vacante în mod repetat de către angajatori pentru că nu s-au putut ocupa, ceea ce reprezintă 60% din totalul locurilor vacante.
Firmele de curierat găsesc lucrători extrem de greu
Situația s-a înrăutățit față de 2022, când locurile de muncă vacante care se ocupau greu reprezentau 44% din total.
„Motivele sunt diverse, dintre acestea menționăm forța de muncă necorespunzătoare din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor, calificări/competențe neconforme cu caracteristicile locurilor de muncă, lipsa de interes a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, acestea nefiind în concordanță cu așteptările acestora (de exemplu: condiții de muncă precare, nesatisfăcătoare, distanța mare față de domiciliu etc)”, se menționa în documentul citat.
Top-ul domeniilor cu cele mai multe locuri de muncă vacante anunțate, prin intermediul serviciului public de ocupare, în primele opt luni ale anului 2023 este condus de construcții, unde nevoia de acoperit a fost de 64.027 locuri. 46.652 au fost însă locuri anunțate în mod repetat (aproape 73%).
Patronii de restaurante au avut nevoie de 28.614 lucrători, făcând anunțuri repetate pentru 18.373 dintre posturi (64%).
Situația este și mai grea pentru antreprenorii din domeniul activităților poștale și de curierat, care au anunțat aproape 27.000 posturi vacante și au reușit să ocupe doar 2.700. Numărul șomerilor înregistrați la agențiile județene de șomaj la sfârșitul lunii august 2023 era de 230.545, aici fiind cuprinși inclusiv beneficiarii venitului minim garantat care sunt apți de muncă. Majoritatea celor din această ultimă categorie fie nu au nicio calificare, fie pregătirea lor este în alte domenii decât cele cerute pe piața muncii etc.
„Sunt stabili, fac și ore suplimentare...”
Am stat de vorbă cu un antreprenor din domeniul construcțiilor care lucrează de trei ani cu lucrători provenind din state non-UE. 40% din totalul lucrătorilor din firma sa sunt străini, aducând inclusiv ingineri din Asia pe șantier, care însă nu se ridică la nivelul românilor „pentru că nu știu limba, nu știu să organizeze”. Cea mai mare problemă este însă perioada lungă de așteptare până la definitivarea formalităților.
„E greu cu viza, sunt unii pe care i-am cerut și care stau de vreun an și nu le-au ieșit documentele. M-am mai răzgândit, nu-i mai iau pe toți”, spune antreprenorul, asta pentru că între timp și cheltuielile au crescut, salariul minim în domeniu ajungând la 4.650 lei, iar în această perioadă și activitatea este redusă.
Pe angajații români care să-și facă bine meseria nu-i mai găsește, pentru că au ales, la rândul lor, salariile de câteva mii de euro din străinătate, tot în construcții.
Patronul este mulțumit de angajații din Nepal, India și Vietnam pe care-i are.
„Sunt stabili. Fac și ore suplimentare. Pe ai noștri îi ai astăzi la serviciu, mâine nu-i mai ai”, mai spune antreprenorul.