Lista neagră a lui Putin şi efectele ei asupra băncilor şi companiilor din ţările vizate

Mai mulţi specialişti consultaţi de „Adevărul” au explicat care pot fi efectele prevederilor incluse în „lista neagră a lui Putin”, care conţine toate statele UE şi toate statele SUA plus alte 24 de ţări.

Guvernul rus a aprobat luni o listă a statelor străine neprietenoase cu Rusia, din care fac parte toate cele 27 de state membre UE (printre care se numără şi România), SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, dar şi Ucraina, potrivit deciziei de pe site-ul oficial al guvernului de la Moscova.

Decizia guvernului de a întocmi această listă a fost provocată de un decret din 5 martie al preşedintelui Vladimir Putin privitor la „procedura provizorie de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini”.

Decretul prezidenţial prevede că statul, cetăţenii ruşi şi companiile ruse care au datorii în valută faţă de creditorii străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea plăti în ruble. În plus, toate tranzacţiile firmelor ruseşti cu cetăţeni şi companii din statele incluse în listă vor fi aprobate de comisia guvernamentală pentru controlul investiţiilor străine.

Specialiştii consultaţi de „Adevărul” spun că, de fapt, Rusia nu mai poate face plăţi în alte monede precum euro sau valută, nefiindu-i prielnică scoaterea valutei din ţară, în timp ce creditorii străini - bănci sau companii care au de încasat plăţi din Rusia – nu sunt deloc dispuşi să accepte ruble.

„În cazul în care entităţile din Rusia îşi vor plăti datoriile în ruble, iar în contractele de credit este menţionată o altă monedă, cu siguranţă va fi vorba de iniţierea unor procese la Curţile de Arbitraj”, au declarat pentru „Adevărul” specialiştii.

Creditorii ar înregistra pierderi

Pe de altă parte, specialiştii XTB România spun că toate entităţile care ar accepta plata datoriilor în ruble ar fi nevoite să înregistreze pierderile în contabilitate ca urmare a deprecierii continue a rublei.

„Răspunsul Rusiei la sancţiunile vestice include permisiunea de a oferi statului, autorităţilor locale şi companiilor dreptul de a plăti sumele datorate entităţilor din mai multe state, inclusiv SUA, Elveţia, Japonia şi ţările UE în ruble. 

Aplicabilitatea este pentru plăţi de peste 10 milioane de ruble. Măsura leagă efectiv valoarea deţinerilor creditorilor străini din anumite jurisdicţii de valoarea rublei, deşi aceştia le-ar putea deţine în bilanţuri în valute precum dolarul american sau Euro. 

Într-o eventuală depreciere suplimentară a rublei, deţinerile în chestiune ar avea, la rândul lor, valoarea erodată. Aceasta ar putea impune tratarea în contabilitatea deţinătorilor, fie bănci, fonduri sau firme a unor pierderi, şi ar putea avea efecte în evaluarea în piaţă. În plus, măsura limitează ieşirile de valută, în contextul nevoii masive generate de sancţiuni şi de dorinţa populaţiei de a pune la adăpost economiile în alte valute”, a declarat pentru „Adevărul” analistul XTB Claudiu Cazacu.

Cei mai mari importatori din România sunt Gazprom Petrol România, Lukoil, Wirom Gas şi Conef Gaz 

În ce priveşte relaţiile comerciale dintre România şi Rusia, acestea nu au valori extraordinare, fiind vorba de importuri de mai puţin de 3 miliarde de dolari şi exporturi de circa 800 de milioane de dolari, potrivit declaraţiilor date pentru „Adevărul” de Tudor Afanasov, preşedintele Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă.

„Importurile României din Federaţia Rusă nu au valori foarte mari. Vorbim de mai puţin de 3 miliarde de dolari anul trecut, cele mai mari valori ale importurilor fiind din domeniul petrolului, gazelor şi industria chimică. M-aţi întrebat care sunt companiile din România care fac cele mai mari importuri din Rusia. Vorbim desigur de Gazprom Petrol România, Lukoil, Wirom Gas şi Conef Gaz.

În ce priveşte exporturile, anul trecut au însumat circa 800 de milioane de dolari şi se referă în special la piese de maşini, mobilă, echipamente pentru industria petrolului şi gazelor şi ceva foreze de dimensiuni mici. La capitolul exporturi cred că Dacia noastră va fi afectată”, a declarat Afanasov, precizând că toate aceste măsuri ale UE şi Rusiei vor afecta toate companiile, inclusiv prestatorii de servicii şi industria de echipamente.

„Trebuie să luăm rapid măsuri pentru diminuarea impactului economic. Este nevoie să identificăm noi pieţe de desfacere care nu sunt chiar atât de tradiţionale pentru noi”, a încheiat Afanasov.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, cel care a preluat de la Ministerul Economiei domeniul export-importului, nu ne-a oferit un răspuns oficial privind cei mai mari exportatori şi importatori din România. 

Lista integrală a „ţărilor neprietenoase faţă de Rusia”:

– Australia,

– Marea Britanie,

– STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE,

– Islanda,

– Canada,

– Liechtenstein,

– Monaco,

– Noua Zeelanda,

– Norvegia,

– Coreea,

– San Marino

– Singapore,

– STATELE UNITE ALE AMERICII,

– Taiwan,

– Ucraina,

– Muntenegru,

– Elveţia,

– Japonia