Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au scăzut cel mai mult, pe fondul temerilor privind evoluţiile din Grecia

Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi între monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei, din cauza temerilor că sistemele bancare vor fi afectate de o ieşire a Greciei din zona euro, transmite Bloomberg.

Leul s-a depreciat în raport cu euro la 4,4931 unităţi, de la 4,4577 lei pentru un euro vineri, iar faţă de dolar a fost depăşit pragul de 4 lei, potrivit cursului oficial al BNR, după evenimentele din Grecia.

Un dolar era cotat vineri la 3,9783 lei.

În acelaşi timp, obligaţiuni ale Bulgariei în valoare de 1,49 miliarde de euro, cu scadenţă în 2024, au înregistrat cel mai amplu declin de la lansarea pe piaţă în 2014, iar leul se îndreaptă spre cea mai mare scădere din acest an.

Monedele Poloniei, Ungariei şi Rusiei s-au depreciat cu cel puţin 1% în raport cu dolarul, iar indicii bursieri regionali sunt în scădere.

Alături de România, Bulgaria are cel mai mult de pierdut, între ţările est-europene, de pe urma unei posibile retrageri a Greciei din uniunea monetară.

Cele mai mari patru bănci din Grecia deţin aproximativ 12% din activele bancare româneşti, iar în Bulgaria 28%, potrivit datelor băncilor centrale.

Cele mai mari patru bănci din Grecia sunt prezente pe piaţa locală prin intermediul Alpha Bank România, Piraeus Bank România, Bancpost şi Banca Românească.

În Bulgaria, United Bulgarian Bank este deţinută în proporţie de 99,9% de National Bank of Greece, pe piaţă având operaţiuni şi Piraeus Bank şi Alpha Bank.

„Numele jocului este încrederea”

"Încrederea este numele jocului în industria bancară.
Dacă dispare, chiar şi o bancă solvabilă poate ajunge într-o situaţie dificilă. Proprietarii eleni vor avea o capacitate mai mică să ajute unităţile din Bulgaria", a declarat Gabor Ambrus, analist la Royal Bank of Scotland în Londra.

Leva s-a depreciat luni cu 0,6%, la 1,7621 unităţi pentru un dolar, cursul fiind aproape neschimbat faţă de euro, în timp ce randamentul obligaţiunilor în euro cu scadenţă în 2024 a crescut cu 0,29 puncte procentuale, la 3,26%.

Creşte randamentul obligaţiunilor României

Obligaţiunile României de 1,5 miliarde de euro cu scadenţa în octombrie 2024 au consemnat cea mai mare scădere din ianuarie, randamentul urcând cu 0,23 puncte procentuale, la 3,02%.

Exceptând Bulgaria, randamentul obligaţiunilor româneşti a înregistrat cea mai mare creştere între 21 de pieţe emergente analizate de Bloomberg.

Scăderi uşoare pe celelalte pieţe

Pe alte pieţe, zlotul polonez a scăzut cu 0,4% faţă de euro, iar principalul indice al bursei din Varşovia s-a contractat cu 1,5%.

Forintul unguresc s-a depreciat cu 0,4% în raport cu euro, în timp ce rubla rusească a coborât cu 1,1% faţă de dolar.

Banca centrală a Bulgariei a încercat că tempereze temerile investitorilor legate de răspândirea crizei, afirmând că băncile sunt bine capitalizate, iar măsurile guvernului elen nu pot afecta în niciun fel funcţionarea normală şi stabilitatea sistemului bancar din ţară.

Grecia este a doua ţară din zona euro care a introdus controlul capitalului, după Cipru în 2013.

Decizia a fost luată în urma întreruperii negocierilor cu creditorii internaţionali, vineri seara, şi decizia de duminică a Băncii Centrale Europene de a menţine dar îngheţa finanţarea băncilor din Grecia.

În Grecia va fi organizat duminică un referendum referitor la măsurile de austeritate solicitate de Comisia Europeană, BCE şi FMI în schimbul continuării sprijinului financiar.

Grecia trebuie să plătească marţi FMI o datorie de 1,6 miliarde de euro, dar nu are banii necesari, în lipsa sprijinului internaţional.

Statul elen ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro care expiră marţi.