JP Morgan trage un semnal de alarmă pentru România: Ia împrumuturi scumpe ca o țară fără rating stabil, deficitul ar putea fi 6% din PIB
0România se împrumută la costuri similare unui stat fără rating investment grade și ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, în contextul măsurilor deja aprobate și al controlului cheltuielilor, potrivit lui Nicolaie Alexandru Chidesciuc, managing director la JP Morgan, cea mai mare bancă din SUA și una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel global.
Potrivit declarațiilor făcute de Alexandru Chidesciuc la ediția din 2026 a CFA Forecast Dinner, Arabia Saudită împrumută de pe piețele externe sume foarte mari, însă în 2024 a fost depășită de România la acest capitol.
„Am să vă dau niște cifre, deși n-aș fi vrut s-o fac. Vorbind despre dependența de piața externă, România s-a împrumutat în 2024 circa 19 miliarde de euro. Este practic cel mai mare împrumut din toate țările emergente – nu a mai împrumutat nimeni așa o sumă. În 2025, România a împrumutat 18 miliarde de euro, cu mult peste Polonia sau Turcia. În 2024, ne-am împrumutat mai mult decât Arabia Saudită, care se împrumută cu sume foarte mari”, a explicat Chidesciuc.
El este de părere că România are clar o problemă cu deficitul fiscal, care a antrenat și deficitul de cont curent. „Prin urmare, trebuie rezolvată această problemă fiscală. Guvernul se mișcă în această direcție, dar e nevoie de mai mult”, consideră bancherul de la JP Morgan.
Deficit de maximum 6% în acest an
România ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, în contextul măsurilor deja aprobate și al controlului cheltuielilor, a declarat Alexandru Chidesciuc.
„Cred că e realist să ne așteptăm în 2026 la un deficit bugetar de maximum 6% din PIB. În 2025 deja a fost supra-performanță față de ținte. Pentru mine, cel puțin, nu a fost neapărat o surpriză. Sunt deja măsuri care au fost aprobate și în Parlament, au trecut și de Curtea Constituțională, care în principiu ar trebui să fie suficiente să atingem ținta de 6% din PIB. Poate chiar să fim ușor sub 6% din PIB. Mai depinde și de bugetul pe 2026. Sper să nu fie niciun fel de surpriză mare acolo, dar nu poți să știi niciodată, pentru că asta e altă problemă și e legată și de credibilitatea României și de costul de împrumut”, a menționat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
În ceea ce privește anul 2027, economistul a arătat că perspectiva este mai incertă, în lipsa unor măsuri deja definite.
„E un pic mai complicat anul 2027, pentru că nu există măsuri în legătură cu anul viitor. Sunt poate încercări, dar nu avem nimic concret. Eu sunt optimist, însă nu știu dacă este realist. Prognoza de deficit bugetar este sub 5% pentru 2027, având în vede atât partea de venituri, cât și partea de cheltuieli. Pe partea de venituri e vorba, în principal, de îmbunătățirea colectării. E ceva ce România nu a reușit să facă în ultimii aproximativ 20 de ani. Cu toate astea, cred că se va întâmpla ceva anul următor. De ce? Pentru că văd mult mai mult efort în acea direcție din partea Guvernului actual. Și în afară de asta, dezechilibrele sau decalajele dintre ce se poate încasa legat de nivelul de taxare și ce se încasează efectiv au cam crescut în ultima perioadă. Există efort în acea direcție, pe partea de venituri”, a adăugat economistul.
Controlul cheltuielilor va continua și în 2027
În opinia sa, controlul cheltuielilor va continua anul viitor.
„Pe partea de cheltuieli, după doi ani în care salariile și pensiile au fost înghețate, 2025 și 2026, nu cred că e rezonabil să credem că vor rămâne înghețate în 2027 - însă cred că vor fi creșteri sub PIB nominal, ceea ce ar fi suficient ca să continue controlul cheltuielilor. Ce am văzut în această ajustare, mai ales în 2025, când deficitul a surprins în jos, s-a întâmplat pe baza a doi factori. Unul este reprezentat de controlul strict al cheltuielilor, care a fost strict cu adevărat, iar cu acest Guvern probabil va continua. Al doilea factor a fost TVA. Există oameni care au fost împotriva creșterii TVA, însă când ne uităm pe partea de venituri, nu prea e altceva care să explice supra-performanța”, a mai spus Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 2026 a CFA Forecast Dinner, eveniment care marchează 20 de ani de la lansarea în România și 25 de ani de activitate a Asociației CFA România, afiliată CFA Institute, având ca temă „Direcția strategică a României pentru următorii 10 ani”.
De asemenea, în cadrul evenimentului a avut loc o sesiune de prognoză macroeconomică, în cadrul căreia participanții au prezentat estimări-cheie privind evoluția principalilor indicatori economici ai României. Astfel, 46% au votat pentru o creștere economică situată între 1% și 1,5% în 2026. În ceea ce privește rata inflației, 38% prognozează că se va situa între 5% și 6% anul viitor.