INS: Preţurile au scăzut cu 0,1% în decembrie, rata anuală a inflaţiei a coborât la 0,83%, un nou minim record

Preţurile de consum s-au redus în decembrie cu 0,1% faţă de noiembrie, pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,5%, astfel că rata anuală a coborât la 0,83%, minim record,iar creşterea medie a preţurilor pe întreg anul a fost de 1,1%.

În luna decembrie 2014, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,5%.

Cea mai mare reducere a preţurilor, de 7,6%, a fost înregistrată la categoria „citrice şi alte fructe meridionale“, iar cea mai mare scumpire s-a regăsit la „alte legume şi conserve de legume“, de 5,73%.

Comparativ cu decembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,4%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%.

Raportat la această perioadă, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum şi zahărul, cu 18%. Pe de altă parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), ouă (6,1%) şi fasole boabe şi alte leguminoase (5,1%).

„Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna decembrie 2014 faţă de luna precedentă este 99,90%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,03%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2014 - decembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013), determinată pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%“, se arară într-un comunicat al INS.

Preţurile alimentelor au scăzut, în medie, anul trecut cu 1,6%, iar cele ale mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,45% şi tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%.

Urmează impactul din scăderea petrolului

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a reiterat săptămâna trecută că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.

Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

Mai puteţi citi: