Încă o criză se întrezăreşte la orizont, pe lângă cea a energiei, transporturilor şi semiconductorilor
0Încă o criză se întrezăreşte la orizont, pe lângă cele deja cunoscute precum cea a energiei, transporturilor, contaninerelor, lemnelor de foc şi a semiconductorilor - care a afectat puternic industria auto şi cea a electronicelor.
Hârtia s-a scumpit cu 50 – 70% în numai 2 luni, afectând nu numai tipografiile şi implicit piaţa cărţii şi a publicaţiilor, ci şi industria ambalajelor de hârtie, extrem de solicitată ca urmare a eliminării treptate a ambalajelor de plastic.
În plus, puţinele fabrici din Europa fac cu greu faţă cererii, putând produce doar 35 – 40% din cererea venită de pe continent. În astfel de condiţii, România face faţă cu greu situaţiei, cu atât mai mult cu cât singura fabrică de hârtie din ţară, Fabrica Letea, şi-a închis de mult porţile, vânzându-şi şi ultimele active.
Criza a făcut ca preţul hârtiei de ziar să urce de la 520 de euro pe tonă în august-septembrie, la 750 de euro, în prezent, şi avem informări oficiale de la furnizori că urmează să coste 800 de euro tona, începând din ianuarie 2022, directorul general al Artprint din Bucureşti, Cezar Răsuceanu, pentru CursdeGuvernare.ro.
Însă nu doar scumpirea este problema, ci faptul că hârtia se găseşte din ce în ce mai greu.
Criza containerelor
În 2020, China era cel mai mare exportator de hârtie din lume, cu 13,3% din exporturile la nivel global.
La jumătatea anului, a crescut presiunea pe capacităţile de transport din China, ceea ce a dus la aşa-numita criză a containerelor. Preţul transportului a urcat de la o medie de 2.500 de euro la 19.500 de euro un container de 24 de tone.
Problema nu este doar costul, ci şi incertitudinea, întrucât atunci când plasezi o comandă, nu contează produsul, nu ştii când va sosi aceasta.
„În contextul acesta, marfa chinezească, cea care dicta preţul înainte, a devenit necompetitivă şi toată presiunea a căzut pe capacităţile de producţie din Europa, care şi-au redus însă capacitatea anterior, când nu s-au putut adapta la concurenţa chineză”, a declarat Cezar Răsuceanu.
O problemă în plus este că nu ai certitudinea momentului livrărilor din China. Potrivit informaţiilor din piaţa de profil, importurile de produse tipografice din China către UE au crescut de 4 ori în deceniul 2010-2020.
Hârtia pentru ambalaje
În momentul apariţiei problemelor pe relaţia China, consumatorii de hârtie au luat cu asalt fabricanţii europeni, care nu pot face faţă, sub nicio formă, unei cereri atât de mari.
Producătorii din Europa pot furniza doar 35 – 40% din cererea venită de pe continent, potrivit directorului general Artprint, cu atât mai mult cu cât 10 mari capacităţi s-au închis în ultima perioadă.
Fabricile de hârtie s-au luptat ani de zile să supravieţuiască, pe măsură ce publicaţiile în print şi-au redus paginile şi au trecut în online.
Costul hârtiei de ziar a coborât, pentru ca liniile de producţie să nu se închidă, dar situaţia s-a răsturnat în ultimii ani, când antreprenorii din domeniu au început să-şi diversifice producţia, adaptându-se noilor cereri.
Ceea ce a însemnat, în primul rând, reprofilarea către produse tot mai solicitate, ambalajele, mai ales că pandemia a impulsionat comerţul online.
Cel puţin 10 fabrici s-au închis în Europa
Cel puţin 10 mari capacităţi de producţie din Europa s-au închis ori s-au retehnologizat pentru a produce cartoane, în ultimii ani, majoritatea din Norvegia şi Germania.
Norske Skog, o companie norvegiană de hârtie, a anunţat în iunie închiderea fabricii Tasman, veche de 66 de ani, din Noua Zeelandă.
Compania finlandeză UPM a anunţat, tot anul acesta, vânzarea fabricii de hârtie de ziar Shotton, din Wales, unui producător turc de materii prime şi ambalaje din carton, scrie euwid-paper.
În Rusia, la JCS Volga, unde 70% din producţie o reprezenta hârtia pentru ziare, ambalajele reprezintă acum 50% din producţie.
Furnizorul de hârtie pentru ziare şi reviste care alimenta tipografiile din România şi mare parte dintre editurile din Europa de Est şi-a suspendat activitatea în vara aceasta, după o problemă tehnică şi refuzul acţionarilor de a aproba planul de restructurare, considerat mult prea costisitor. În acest moment, proprietarii fabricii Vipap Videm au decis renunţarea la afacere şi caută un cumpărător, conform euwid-paper.
Era singura fabrică europeană cu preţuri competitive pentru presa din Europa de Est, marile companii din nordul Europei fiind prea scumpe şi cu producţia rezervată pentru clienţii lor tradiţionali.
În noua situaţie, editurile şi-au îndreptat atenţia spre posibilii furnizori din est, Belarus şi Rusia.
Belarusul a ieşit din calcule după aplicarea sancţiunilor UE, iar Rusia face greu cererilor uriaşe primite în ultimele luni, iar o ţară şi o piaţă mică precum România nu se află pe lista sa scurtă.
Citeşte şi:
Maşinile noi, livrate cu un an întârziere din cauza crizei de componente. Ce soluţii de remediere există
BNR: Inflaţia va ajunge la 7,5% în decembrie. Preţul energiei este principalul factor de risc