Maşinile noi, livrate cu un an întârziere din cauza crizei de componente. Ce soluţii de remediere există

FOTO Arhivă

Criza componentelor electronice a lovit industrii importante la nivel mondial, inclusiv industria auto, unde lipsa semiconductorilor necesari a frânat, chiar blocat, fluxul producţie-livrare.

S-a ajuns astfel în situaţia în care persoanele care au comandat o maşină nouă să fie anunţate că o vor primi chiar şi peste un an. Fabrici întregi şi-au încetinit şi chiar stopat activitatea din această cauză.

Mai mult, există cazuri în care clienţii au fost anunţaţi că modelele auto comandate nu mai sunt disponibile, şi nici maşini cu anumite dotări suplimentare.  Conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în luna octombrie au fost înmatriculate cu 23% mai puţine autovehicule decât în aceeaşi lună a anului trecut.

Probleme de producţie şi livrare se întâlnesc şi la alte tipuri de produse electrice şi electronice, de calculatoare, telefoane mobile, până la electrocasnice de mici sau mari dimensiuni. Principala cauză o reprezintă lipsa materiilor prime pentru producţia semiconductorilor, a microcipurilor sau a altor componente. Pentru producţia acestora sunt necesare resurse naturale din ce în ce mai greu de găsit, de exploatat şi livrat. 

Această criză mondială actuală a componentelor nu ar fi fost atât de acută dacă s-ar fi implementat şi respectat din timp un sistem sănătos de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). 

Mai exact, marii producători, dar şi consumatorii finali, să ofere spre colectare produsele ieşite din uz, care conţin exact acele componente atât de greu de găsit în prezent. Dacă s-ar fi procedat astfel, materiile prime din produsele ieşite din uz ar fi ajuns în centre de reciclare specializate, prelucrate şi refolosite pentru noi produse.

„Echipamentele electronice şi electrice conţin materiale valoroase şi rare, extrase în urma mineritului, adesea găsite în plăcile de circuite, microcipuri, acumulatori, cabluri şi periferice. Un smartphone conţine, spre exemplu, 72 de elemente găsite în tabelul periodic, dintre care 62 sunt metale, precum zinc, aur, cupru, paladiu, tantal. Ecranele tactile, pe care le utilizăm cu toţii în prezent, conţin indiu. Acesta este prezent şi în panourile solare. Apoi, tantalul este utilizat în micro-condensatori pentru o gamă largă de echipamente, de la telefoane mobile la turbine eoliene”, declară Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE (www.respo.ro). 

Aceste elemente fac parte din lista materiilor prime critice (CRM), foarte importante pentru economia unei naţiuni, regiuni sau sector şi care sunt sau ar putea deveni dificil de obţinut în viitor.

Cea mai recentă listă, publicată de Comisia Europeană în 2020, enumeră 30 de CRM-uri de importanţă strategică care necesită aprovizionare sigură şi accesibilă, în creştere îngrijorătoare faţă de doar 11 elemente, câte figurau pe aceeaşi listă în 2010. 

Acestea sunt: antimoniu, hafniu, fosfor, barit, elemente grele de pământ rare, scandiul, beriliu, elemente de pământ rare uşoare, siliciu metalic, bismut, indiu, tantal, borat, magneziu, tungsten, cobalt, grafit natural, vanadiu, cărbune cocsificabil, cauciuc natural, bauxită, spat fluor, niobiu, litiu, galiu, metale ale grupului de platină, titan, germaniu, rocă fosfatică, stronţiu.

Recuperăm doar 1% din componentele folosite

Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE, explică de ce s-a ajuns la acest impas industrial internaţional şi de ce este foarte important ca produsele electrice şi electronice ieşite din uz, ajunse deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), să nu fie aruncate la gunoi, în natură sau păstrate în casă sau depozite, ci oferite spre centre de reciclare specializate. 

„Trăim într-o perioadă de consum fără precedent. Cumpărăm masiv produse electrice şi electronice, noi şi noi modele, iar pe cele ieşite din uz nu le oferim spre reciclare. Pentru că cererea de noi produse este mare, companiile au nevoie de materiale de producţie noi, de foarte multe ori materiale valoroase şi rare, care sunt din ce în ce mai greu de găsit.

Pandemia a agravat şi mai mult situaţia, prin restricţiile de circulaţie, şi astfel am ajuns în momentul în care nu se mai pot produce şi livra produsele conform contractelor, iar multe fabrici şi-au sistat activitatea din lipsa acestor noi materii prime. Nu am fi fost în această situaţie dacă toate produsele electrice şi electronice ieşite din uz, de pe toată planeta, ar fi ajuns în centrele de reciclare cuvenite, iar componentele lor ar fi fost prelucrate şi refolosite pentru noi produse. În prezent, doar 1% din materiile prime folosite sunt recuperate prin reciclare”, spune Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE. 

Bătălia mondială pe resurse

În acest context, asistăm la o cursă globală pentru a asigura furnizarea acestor materiale rare, mai ales că acestea provin doar din foarte puţine ţări. Germania şi China au concurat pentru drepturile de litiu în Bolivia, Tesla s-a orientat către extragerea propriului litiu în Nevada, există războaie comerciale între Coreea de Sud şi Japonia bazate pe resurse critice, iar SUA şi China concurează pentru metalele rare. 

În plus (conform raportului “Deşeurile Electronice şi Economia Circulară” -comandat de The House of Commons), aurul, staniul, wolframul şi tantalul, folosite în electronice, sunt considerate „minerale de conflict”, deoarece exploatarea şi vânzarea lor au fost legate de finanţarea crimelor, violenţei, violurilor şi a altor abuzuri ale drepturilor omului în Republica Democrată Congo (RDC). Cobaltul, un alt mineral folosit în bateriile litiu-ion, este considerat şi el un „material de conflict” din pricina valorii sale în creştere. 

Republica Democrată Congo, una dintre cele mai sărace ţări din lume, este sursa a două treimi din cobaltul mondial. Departamentul Muncii al SUA a tras un semnal de alarmă pentru că se recurge la munca minorilor pentru extracţia acestui minereu.

62,5 miliarde de dolari ar putea fi recuperaţi ANUAL prin reciclarea DEEE-urilor

„Deşeurile de echipamente electrice şi electronice din toată lumea au o valoare potenţială de 62,5 miliarde de dolari anual. Valoarea economică provine din metalele preţioase utilizate în produse, precum aurul, argintul, cuprul, platina şi alte materii prime critice, cum ar fi wolfram şi indiul. 

Potrivit Forumului Economic Mondial, un smartphone conţine, în medie, componente electrice evaluate la 100,49 USD la punctul de vânzare cu amănuntul. De asemenea, ei estimează că reciclarea acestor materii prime ar putea avea o valoare de până la 11,5 miliarde de dolari. În plus, şi materialele plastice, sticla şi ceramica, ar putea fi folosite ca materii prime secundare”, spune Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE (www.respo.ro). 

Materialele reciclate, de 10 ori mai eficiente decât cele din minerit

Metalele reciclate sunt de două până la zece ori mai eficiente din punct de vedere energetic decât echivalentele lor virgine la extracţie. Ele sunt şi mult mai valoroase pe tonă de deşeuri electronice decât greutatea echivalentă a minereului extras, în special pentru aur şi cupru. 

Drept urmare, un studiu al Institutului IVL a constatat că exploatarea din minereu ar putea, cu procesele potrivite, să fie de 13 ori mai costisitoare decât recuperarea metalelor din deşeurile de echipamente electrice şi electronice. 

Manipularea necorespunzătoare a DEEE are ca rezultat o pierdere semnificativă a materiilor prime rare şi valoroase. Recuperarea şi reciclarea acestor materiale poate prezenta oportunităţi economice: în 2019, valoarea materiilor prime în DEEE-uri la nivel mondial a fost de aproximativ 57 de miliarde de dolari, doar cele din Europa reprezentând 12,9 miliarde de dolari.

Totuşi, în acelaşi an, doar 17,4% din DEEE generate au fost reciclate la nivel global. În Europa, continentul cu cea mai mare rată de reciclare, aproximativ 40% din DEEE sunt în prezent colectate şi reciclate. 

În ţările cu venituri mari, care sunt responsabile pentru marea majoritate a producţiei de DEEE, aproximativ 8% din DEEE nereciclate sunt depozitate necorespunzător sau incinerate, între 7 şi 20% sunt expediate ca produse second-hand către ţările cu venituri mici sau medii. Restul, în cea mai mare parte, sunt amestecate cu alte fluxuri de deşeuri.

Economia circulară

Prin reciclarea corectă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, încurajăm mineritul urban şi susţinem economia circulară. DEEE-urile conţin materiale utile care prin reciclare corespunzătoare pot fi reintroduse în procesul de producţie ca materii prime, fără a mai fi astfel nevoie să exploatăm noi resurse naturale- şi aşa pe cale de dispariţie- mineritul numărându-se totodată printre industriile care poluează cel mai tare Planeta.

“Reciclarea corectă va reduce considerabil emisiile de dioxid de carbon generate de exploatarea minereurilor pentru materii prime noi. Statisticile arată că, în 2019, 15 tone metrice de CO2 au fost împiedicate să ajungă în atmosferă doar prin reciclarea corectă a fierului, aluminiului şi cuprului din totalul de deşeuri de echipamente electrice şi electronice produse global”, continuă Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei RESPO.

53,6 milioane de de tone de DEEE-uri generate într-un an

„Unele estimări arată că piaţa globală de produse electronice de larg consum valorează aproximativ 1,1 trilioane de dolari, în creştere cu o rată de 6% până în 2024, când va valora 1,7 trilioane de dolari.

În acelaşi timp, greutatea totală a consumului global de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) creşte anual cu 2,5 milioane de tone metrice.

DEEE reprezintă în prezent unul dintre fluxurile de deşeuri cu cea mai rapidă creştere din lume, cu o rată anuală de creştere de 4%. În 2019, lumea a generat 53,6 milioane de tone de DEEE, o medie de 7,3 kg pe cap de locuitor. În Europa, generarea de DEEE a atins 16,2 kg pe cap de locuitor în 2019, un nou record negativ”, concluzionează Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.