Importurile de țiței au crescut cu 18,4% în timp ce producția a scăzut cu 3,4% în România

România a produs, în primele patru luni din 2023, o cantitate de ţiţei de 940.000 tone echivalent petrol (tep), cu 33.500 tep (-3,4%) mai mică faţă de cea produsă în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada ianuarie-aprilie 2023, la 2,734 milioane tep, fiind cu 118.400 tep (28,4%) peste cele consemnate în primele patru luni din 2022.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează, în ultima prognoză publicată privind echilibrul energetic, o producţie de ţiţei pentru 2023 de 3,095 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2022). Importurile sunt preconizate la 7,83 milioane tep (plus 6,5%).

România se numără printre puținele state membre ale UE cu situri de producție de petrol și gaze naturale considerabile și active, iar consumul său de gaze fosile a crescut în mod constant în ultimii ani, devenind principala sursă de energie a țării. În 2017, se estima că în România existau 13.000 de puțuri active răspândite în 400 de câmpuri petroliere.

Producţia de ţiţei a UE a continuat să scadă în 2021, ajungând la un nivel de 17,5 milioane tone, cu 6% mai puţin decât în 2020, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit sursei citate, principalii producători de petrol din UE în 2021 au fost Italia (4,8 Mt), Danemarca şi România (fiecare cu 3,2 Mt). Comparativ cu 2020, producţia a scăzut în toate cele trei ţări, cu 10% în Italia, cu 8% în Danemarca şi cu 4% în România.

Specialiștii susțin că între 1990 şi 2004, producţia de ţiţei a fluctuat dar a depăşit întotdeauna 34,5 Mt, atingând în 2004 un nivel de vârf de 41,7 Mt. După aproape 20 de ani, a scăzut cu mai mult de jumătate.

Totuși, după ce a atins un nivel record de 96,78% în 2020, dependenţa UE de ţiţei şi produse petroliere a scăzut la 91,67% în 2021, al doilea cel mai redus nivel din 1990, după minimumul istoric de 91,66% în 1999.

Schimbările provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de deciziile UE vor fi reflectate în datele din 2022, precizează Eurostat.