Ieftinirea care va scumpi și mai mult viața oamenilor. Paradoxul românesc, explicat de un analist economic: „E o decizie sinucigașă”

Produsele procesate în România vor avea adaosul comercial plafonat, dar nu e cazul să sărbătorim, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Pe termen mediu și lung vom avea surprize neplăcute, pentru că măsura va stimula importurile și va pune capac producătorilor din România.

Plafonarea adaosului la produsele alimentare autohtone, măsură anunțată de curând de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, este contestată de experți. Măsura nu va rezolva problema prețurilor mari, ba chiar va duce la scumpiri, susțin economiștii. De asemenea, marii comercianți se opun categoric proiectului Ordonanţei de Urgenţă care vizează plafonarea adaosului comercial la produsele agricole, alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide și spun că o astfel de reglementare ar afecta în mod extrem de grav mediul de afaceri din România.

În schimb, ministrul este ferm convins că măsura nu doar că nu va lovi în interesele comercianților și în cele ale producătorilor, dar va aduce și un echilibru pe piață și va duce la domolirea creșterii prețurilor.

„Nu va afecta în niciun fel business-urile fiecărui procesator, business-urile fiecărui retail din România, pentru că plafonarea adaosului comercial, şi nu vorbim de plafonarea preţurilor la alimente, vorbim de plafonarea adaosului comercial, se pune peste toate cheltuielile, adică peste fişa de cost a fiecărui produs, atât cu cheltuieli directe, cât şi cu cheltuieli indirecte, conform legii contabilităţii, care generează controale din partea Agenţiei Naţionale Fiscale", a spus Barbu.

Adrian Negrescu îl contrazice pe ministru

Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că măsura, dacă va fi aplicată, va avea efecte nefaste și va da o lovitură nimicitoare industriei alimentare și agriculturii din România. El îl contrazice astfel pe ministrul Agriculturii, care afirmase anterior că măsura plafonării nu va crea problemele și nu va distorsiona comerțul.

„Este o decizie sinucigașă și va pune la pământ industria agroalimentară, îi va distruge pe cei care au afaceri în domeniu. Antreprenorii români vor fi nevoiți să își reducă profitul și ne putem aștepta ca unii să nu reziste acestui nou șoc. Asta înseamnă pe de altă parte șomeri care vor veni din rândul celor care lucrează în industria agroalimentară, pentru că în momentul în care se închid firme sau se confruntă cu probleme, se ajunge la disponibilizări”, spune Negrescu.

Pe de altă parte, măsura ar limita orice plan de investiții din partea unor jucători internaționali în industria agroalimentară și ar putea să-i determine pe cei existenți deja pe piață să renunțe la orice planuri importante.

„Cu certitudine, măsura limitează câștigul companiilor aflate în acest sector de prelucrare a produselor alimentare. Așa că ele nu vor mai face investiții în utilaje noi, vor renunța la orice eventuale planuri de extindere. Asta înseamnă că nu se vor mai dezvolta, vor avea probleme mari. Și când spun probleme mari, mă gândesc și la probleme de competitivitate”, mai spune el.

Mai puțină marfă locală, mai multe importuri

Singurii care ar avea de câștigat ar fi importatorii de produse procesate. Cum marfa provine din țări care nu le impun taxe producătorilor, acestea vor inunda România.

„De câștigat câștigă importatorii. Asta va afecta balanța, ceea ce nu ne lipsea. Oricum, noi producem puțin și scump și importăm mult. E un dezechilibru care afectează în mod cert economia”, explică Adrian Negrescu.

Pe de altă parte, prețurile nu vor scădea, așa cum se așteaptă autoritățile române, ba chiar vom asista la sumpiri. Acestea vor fi alimentate de noile măsuri și de faptul că inflația rămâne ridicată, iar nivelul de taxare afecta oricum companiile, în special pe cele mici și mijlocii.

Măsura plafonării adaosului la produsele alimentare autohtone seamănă, remarcă Adrian Negrescu, cu o altă măsură luată anterior de guvernanți. Prin vechea măsură, autoritățile au declanșat război prețurilor mari și au limitat prețurile unor produse de bază.

„Atunci, supermarketurile au intrat în joc și au acceptat să scadă prețurile unor produse, dar în paralel au scumpit peste măsură alte produse. Așa s-a ajuns nu doar ca măsurile acestea de ieftinire să nu își atingă ținta, ci să contribuie la creșterea prețurilor în general. În plus, inflația a alimentat creșterea prețurilor și se știe ce a urmat”, a încheiat Negrescu.