Cum a ajuns România să fie mai slab cotată decât Mexic sau Columbia. Profesor: „Suntem ca studentul submediocru de 4,50”
0România așteaptă de 20 de ani să fie admisă în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Profesorul Bogdan Glăvan și Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România, explică, pentru „Adevărul”, de ce am ajuns să fim considerați mai puțin pregătiți să intrăm în lumea bună decât țări ca Mexic, Columbia sau Costa Rica.
România a început să bată la ușile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) încă de acum două decenii, mai exact din 2004. OCDE este o organizație interguvernamentală cu 38 de țări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic și comerțul mondial. Țările fondatoare au fost SUA, Franța și Marea Britanie, iar treptat li s-au adăugat zeci de state, după un proces care s-a întins pe o durată de mai bine de 60 de ani.
România încearcă și ea să se alăture acestei organizații considerată una de elită, fără prea mult succes, deși a fost invitată oficial să adere la organizație în urmă cu doi ani. Procesul este însă de lungă durată și arată anevoios.
După intrarea în NATO (2004) și Uniunea Europeană (2007), intrarea în OCDE ar reprezenta un nou obiectiv de țară atins. Doar că, din 2004, de când a depus prima cerere, România nu a reușit încă să devină parte a OCDE, în condițiile în care țări ca Mexic, Columbia sau Costa Rica fac deja parte din clubul select al celor 38 de state cu economii considerate performante.
Pentru România, intrarea în OCDE ar aduce o serie de avantaje, pornind de faptul că ar fi o notă bună în fața investitorilor străini și un semnal că România a ajuns finalmente o economie matură, funcțională. Potrivit Ministerului de Externe, ar fi vorba de mai multe beneficii, după cum urmează: recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine. În plus, România ar avea automat o imagine favorabilă și ar obține accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.). Apoi, țara noastră ar avea acces automat la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală. În fine, ar primi asistenţă în materie de politici publice din partea membrilor OCDE prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.
De ce batem pasul pe loc
Deși politicienii dau asigurări că România a făcut mari progrese pe calea aderării la OCDE, lucrurile nu stau chiar așa. Premierul Marcel Ciolacu susținea că România ar putea deveni membru al organizației din 2026, dar economiștii consultați de „Adevărul” sunt mai degrabă sceptici.
Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan nu este surprins de faptul că România bate pasul pe loc. În opinia sa, economia nu funcționează deloc cum ar trebui, iar problemele nu se opresc aici. În principiu, România îndeplinește două criterii importante, cel al PIB-ului și cel al PIB-ului pe locuitor. E deficitară însă în privința pachetului de reforme, dar și al libertății economiei. Și nu doar atât.
„Poate că Mexic sau Columbia nu stau mai bine ca noi economic, dar nu doar la asta se reduce totul. Noi trebuie să îndeplinim niște condiții instituționale. Ori, noi n-am îndeplinit acele condiții privind calitatea instituțiilor. E vorba de niște legi, de niște practici pe care trebuie să le avem și nu le avem. Să nu uităm că înființarea celebrei Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), adică o agenție care trebuia să asigure o guvernanță mai bună a companiilor de stat, ceva cerut de OCDE, a sfârșit într-un dezastru. Pentru că acolo a fost o altă formă fără fond, de fapt. De asta nu suntem în OCDE, pentru că noi tot timpul am mimat reformele, n-am făcut nimic de substanță”, spune profesorul bucureștean.
Nici economic, România nu stă deloc bine. În exact 20 de ani de la data primei cereri pentru aderarea la OCDE, România are o economie dezechilibrată de un deficit uriaș, cel mai mare din Uniunea Europeană. Creșterea economică este una modestă și, spune Bogdan Glăvan, fără banii europeni România ar fi fost deja în recesiune.
Expertul spune că o aderare la OCED aduce în primul rând beneficii de imagine.
Suntem complet nepregătiți
„Propriu-zis, nu există un impact direct. Există un impact indirect, în sensul creșterii vizibilității economiei noastre. Vorbim de o organizație care propovăduiește niște bune practici, un fel de club,. Apartența la acest club ne-ar fi adus, să spunem, o vizibilitate. Ceea ce s-ar fi tradus în ultimă instanță prin investiții mai mari, dar un efect direct nu există. Noi, nu ne oprește nimeni să avem o economie foarte sănătoasă, competitivă și instituții bune și, pe urmă, să se roage ei de noi”, mai spune Glăvan.
În opinia sa, politicienii insistă pentru aderare pentru a prezenta un trofeu, pentru a vinde o mare reușită publicului. De fapt, marele succes ar fi trebuit să fie construirea unei economii competitive.
„Noi tot timpul ne-am uitat și la Uniunea Europeană ca la ceva ce trebuie să ne aducă numai beneficii. Asta este problema și nu e doar a noastră. Și alte state marginale, primitive, se uită cu jind la niște organisme internaționale, la astfel de cluburi, precum Uniunea Europeană sau OCD, ca să mulgă ceva. Adică se uită acolo, ar vrea să adere doar ca să obțină ceva, dar uitând că, de fapt, poți obține acele lucruri având o societate modernă, având instituții incluzive, competitive. Nu o etichetă, nu o ștampilă, nu un număr matricol îți oferă acele avantaje, ci ce faci tu de fapt, ce ești tu cu adevărat”, explică profesorul Glăvan.
Bogdan Glăvan crede că România ar trebui mai întâi să realizeze o reformă economică serioasă, ceea ce ar atrage automat aderarea la OCDE și la zona euro. Cu toate acestea, politicienii nu sunt capabili în acest moment să atingă astfel de obiective.
„Am ajuns să fim în Uniunea Europeană, dar de fapt să nu avem nicio influență, să nu avem nicio putere, să nu însemnăm nimic, să fim mereu ultimii din UE la destule lucruri. Deci nu asta ne ajută cu ceva, atâta timp cât stăm doar cu mâna întinsă și nu facem nimic, nu facem reformă economică. Noi vrem să ne infiltrăm și în OCDE, să ciupim ceva și de acolo, să ne luăm bacșișul. Suntem ca un elev sau un student submediocru care poate nu are un 5 curat la un examen, dar are 4,50 sau 4,40. Se roagă de profesor să mai închidă ochii, să-i mai dea 10 sutimi acolo, să-i mai dea o șansă să fie și el acolo, să ia un 5. Când de fapt problema e că și dacă profesorul închide ochii și îi dă acel 5, problema nu se rezolvă. Elevul va rămâne tot submediocru, tot nepregătit. Asta este problema de fond. Așa suntem și noi”, explică profesorul Glăvan.
„Ne trebuie reguli de bună guvernanță”
O poziție asemănătoare are și economistul Adrian Codirlașu, profesor asociat al Școlii Doctorale de Finanțe Bănci - DOFIN din București, în cadrul cărora predă materii precum piețe financiare, instrumente derivate și managementul riscului, și vicepreședinte CFA România. În opinia sa, România întrunește câteva condiții în acest pentru a deveni membră OCDE, dar are o serie de probleme care nu i-au permis să devină încă membru. El spune că România trebuie să facă progrese notabile în perioada următoare pentru a atinge standarde care se referă la drepturile omului, dar mai cu seamă pe partea de politici economici și privind drepturile investitorilor.
„În orice caz, ne trebuie reguli de bună guvernanță să intrăm acolo. De exemplu, OCDE nu prea ar fi compatibil cu taxarea cu 1% a companiilor, pe motiv că le găsim vreo vină sau cu orice taxe puse de genul dacă pe cifra de afaceri sau cum s-a încercat naționalizarea sistemului privat de pensii. Asemenea acțiuni sunt incompatibile cu OCDE. Am mai avut ordonanța 114 din 2018 și o asemenea acțiune e incompatibilă”, este un exemplu dat de Codirlașu.
Expertul consideră că România va mai avea de așteptat până să fie admisă ca membru cu drepturi depline. „Cred că va mai dura destul de mulți ani”, este părerea lui Codirlașu.
Se încarcă comentariile...
