Harta centurilor rutiere așteptate în România. Unde se construiesc cele mai spectaculoase variante ocolitoare

2026 ar putea fi anul finalizării Autostrăzii de Centură a Capitalei (A0), din care a mai rămas de construit un sfert, însă orașele Cluj-Napoca și Timișoara, dar și localități mai mici, pregătesc proiecte ample de infrastructură rutieră.

Centurile ocolitoare au devenit tot mai importante în infrastructura orașelor din România, odată cu creșterea traficului rutier și a numărului de mașini din țară. Primele astfel de drumuri, menite să scoată traficul greu din centrele urbane, au fost construite începând din anii 2000, în orașe mari ca Pitești, Oradea, Constanța, Sibiu, Craiova, Cluj-Napoca, Brașov și Iași.

În alte municipii, ca Alba Iulia, Sebeș, Orăștie, Turda sau Deva, unele cu segmente de variante ocolitoare, construcția autostrăzilor a rezolvat parțial problemele cauzate de numărul tot mai mare al mașinilor care le tranzitau.

În ultimii ani, rețelele de drumuri rapide au continuat să se extindă în jurul unor orașe ca Oradea, Arad, București și Cluj-Napoca. În 2024, la Arad a fost finalizat complet primul inel de centură din jurul unui municipiu. Centura Aradului, cu o lungime de 32 de kilometri, a fost inaugurată în decembrie 2024, odată cu realizarea ultimei sale „verigi” de 11 kilometri.

Ultimul segment din inelul Timișoarei a intrat în lucru

În Timișoara, în 2024 a fost finalizat al doilea dintre cele trei tronsoane ale inelului de centură al municipiului, cu o lungime totală de 50 de kilometri, rămânând de executat circa 14 kilometri de șosea de mare viteză.

În 19 martie, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a emis Autorizația de Construire pentru Varianta de Ocolire Timișoara Vest, secțiunea care va completa inelul de centură al Timișoarei.

„Pentru acest proiect de infrastructură rutieră, constructor este firma NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş. Centura Timișoara Vest va avea 13,9 km, 4 benzi de circulație (două pe sens), 4 noduri rutiere, 10 poduri și pasaje care însumează peste 3 km și 2 parcări. Traseul Variantei de Ocolire Timișoara Vest este amplasat pe teritoriul administrativ al județului Timiș și traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român”, a informat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit oficialilor Ministerului Transporturilor, proiectul, care va aduce județului Timiș noi oportunități de dezvoltare economică, trebuie finalizat în termen de 24 de luni. Construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest are o valoare de 1,41 miliarde de lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.

„Pe șantierul de pe centura Timișoara Vest se desfășoară lucrări de descărcare arheologică, coordonate de o echipă de specialiști. În zonă s-au descoperit până acum urme de locuire din perioada sarmaților (secolul II–III) și obiecte legate de istoria localității Săcălaz din secolele XVII–XVIII. Echipa de arheologi continuă cercetările, în timp ce muncitorii desfășoară activitățile specifice șantierului. Se lucrează, de asemenea, la realizarea drumurilor tehnologice”, a transmis Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Autostrada A0, așteptată în 2026

Potrivit estimărilor publicate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, până în 2026 ar trebui finalizate lucrările la Autostrada A0 - Centura Capitalei. În șantier au rămas trei secțiuni ale inelului nordic al Autostrăzii A0 a Capitalei, care însumează aproximativ 28 kilometri (17,5 km între DJ601 și DN1, 6,3 km Afumați – Cernica și 4,47 km DN3 – A2).

Autostrada Capitalei (A0), în lungime totală de 101 kilometri, a fost împărțită în sectoarele Nord și Sud, iar primele tronsoane au fost deschise în noiembrie 2023. În 2024 au urmat noi inaugurări, astfel că, la finalul anului, peste jumătate din inel era deja realizat. În 2025 a fost finalizat și lotul 3 Sud, între DN6 și A1 (Bragadiru – Joița), cu întârzieri față de termenul estimat inițial.

„Secțiunea Sud a autostrăzii este deschisă pe traseul complet (A2 - A1/DJ601, 51,2 km). Pe secțiunea de nord a autostrăzii, situația este următoarea: lotul 1 DJ601 – DN1 (17,5 km) este în lucru, iar lucrările avansează; lotul 2 DN1/Corbeanca - DN2/Afumați (19,0 km) este deschis; lotul 3 DN2/Afumați – DN3/Cernica (8,6 km) este deschis parțial pe o secțiune de 2,3 km (diferența este în întârziere, programată pentru deschidere în august 2026); lotul 4 DN3 – A2 (4,47 km) este în construcție, cu termen de deschidere în 2026 (termenul este legat și de deschiderea lotului 3)”, arată platforma 130km.ro.

Centura metropolitană Cluj

Centura metropolitană Cluj-Napoca se numără printre cele mai ample proiecte de infrastructură rutieră derulate în ultimii ani în România. Traseul ei, de aproximativ 42 de kilometri, a fost împărțit în mai multe tronsoane.

În august 2023 a fost semnat contractul pentru realizarea primului segment al acesteia, între Cluj-Napoca și Florești, cu o lungime de aproximativ doi kilometri, singurul aflat în șantier.

În mai 2025, Primăria Cluj-Napoca a semnat un contract de peste un miliard de euro cu o asociere de trei companii, pentru tronsoanele 2 și 3 ale centurii metropolitane, care vizează construcția a 41 de kilometri de drumuri, pentru conectarea orașului Cluj-Napoca și a localităților învecinate.

„Contractul de proiectare și execuție semnat la Ministerul Transporturilor vizează tronsoanele 2 și 3 ale Centurii metropolitane: 23 km lungime centură; 16,9 km drumuri de legătură; 14 noduri rutiere; 5 tuneluri (în zona Făget și Pădurea Hoia); 95 de structuri rutiere: pasaje, poduri, viaducte, bretele, sensuri giratorii suspendate; 30 km de piste de biciclete; perioada de implementare este de 48 de luni”, informa Primăria Cluj-Napoca.

În februarie 2026, contractul a fost denunțat unilateral de Primăria Cluj-Napoca, în urma unor suspiciuni de fraudă, după ce firma bosniacă Integral Inženjering a susținut că a fost introdusă fără acord în asocierea câștigătoare și că documentele depuse în numele ei ar fi fost falsificate.

Licitații pe tronsoanele Clujului

La 19 martie 2026, Emil Boc anunța că municipalitatea a scos la licitație un tronson de 287 de milioane de euro al Centurii metropolitane.

„Lotul 2 al Centurii Metropolitane TR35 reprezintă una dintre intervențiile-cheie pentru descongestionarea relației Florești - Cluj-Napoca, în special pe zona de nord. Traseul propus introduce o nouă arteră strategică, conectată direct cu puncte critice ale orașului, precum zona Cora, strada Grigore Alexandrescu și viitorul Spital Regional de Urgență”, informa Emil Boc. 

Investiția se desfășoară pe o perioadă de 48 de luni și include peste 13 km de traseu total, 3 noduri rutiere, o rețea consistentă de drumuri de legătură și peste 8 km de piste de biciclete. Proiectul integrează, de asemenea, multiple structuri inginerești, inclusiv tuneluri și pasaje, adaptate complexității zonei.

În 25 martie, primarul Clujului anunța că a lansat licitația pentru tronsonul 3 din Centura Metropolitană a Clujului, o investiție de 262 de milioane de euro, care continuă lotul 2 deja scos la licitație.

„Noul tronson continuă lotul anterior scos la licitație și va conecta cartierul Mănăștur, prin Făget și intersecția cu Frunzișului, până la intersecția cu Calea Turzii. Include tuneluri, drumuri de legătură și noduri rutiere. Prin această investiție creăm o conexiune mai bună între vestul zonei metropolitane și partea central-sudică a orașului. Impactul va fi direct asupra uneia dintre cele mai aglomerate axe din Cluj: Florești, Mănăștur, Zorilor și Centru, contribuind decisiv la descongestionarea traficului. Continuăm, astfel, proiectul Centurii Metropolitane, până la lansarea licitațiilor tuturor celor 6 tronsoane prevăzute”, informa acesta.

Lotul 3 al Centurii Metropolitane TR35 are o durată de implementare de 48 de luni și adaugă aproximativ 9,5 km de infrastructură nouă, între vestul metropolitan și zona central-sudică a orașului, conectând direct Floreștiul de cartierele Mănăștur și Zorilor, până în Calea Turzii.

Centura Sighișoarei intră în șantier

În 2026 este așteptată deschiderea unor noi șantiere pentru construcția unor centuri ocolitoare. Primele lucrări noi vor începe în aprilie, la Centura Sighișoarei, un drum de peste 13 kilometri, cu câte o bandă pe sens, menit să descongestioneze traficul prin municipiu.

La 25 martie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov a anunțat că a emis ordinul de începere a lucrărilor, cu o valoare de aproximativ 260 de milioane de lei, fără TVA, și o durată de execuție de 31 de luni.

„Traseul ocolitoarei se desprinde din DN13, în partea de est a municipiului, în apropierea localității Albești, după care se îndreaptă către nord-est, revenind în DN13, în apropierea localității Hetiur. Proiectul va include lucrări semnificative de consolidare și ranforsare a terenului, având în vedere că traseul trece printre dealuri cu diferențe mari de nivel. Aceste amenajări vor fi completate de lucrări hidrotehnice și de colectare și evacuare a apelor pluviale. Pe traseul Variantei Sighișoara se vor amenaja și două parcări la cele două capete ale traseului”, a transmis DRDP Brașov pe Facebook.

Pe Valea Prahovei, în prezent se află în șantier Centura Comarnic, stadiul fizic al investiției fiind de circa 70 la sută. Finalizarea lucrărilor la șoseaua cu o lungime de șase kilometri este așteptată în 2026.

Centurile orașelor Mediaș și Baia Mare, în licitație

Tot în 2026 ar putea începe lucrările și la centura ocolitoare a municipiului Mediaș, al cărui proiect a intrat în licitație publică din 2024. Procedura se află în etapa de evaluare financiară.

„Estimările mele sunt că, după ani în care s-a vorbit foarte mult și nu s-a făcut mare lucru, în prima jumătate a acestui an vom anunța câștigătorul celui mai mare și mai așteptat proiect al orașului, și anume «Varianta ocolitoare a municipiului Mediaș, pe DN14». În cazul în care posibilele contestații nu vor dura foarte mult, spre finalul anului ar putea avea loc organizarea de șantier și începerea lucrărilor”, informa recent primarul Mediașului, Gheorghe Roman.

Centura Mediaș are o lungime liniară de 8,7 kilometri și va cuprinde 4 pasaje, două poduri/viaducte, o pasarelă pietonală, o intersecție giratorie suspendată, două noduri rutiere și o intersecție giratorie la nivel.

În februarie, Consiliul Județean Maramureș a lansat licitația pentru proiectarea și execuția Variantei de Ocolire Baia Mare, un proiect estimat la peste 1,31 miliarde de lei, fără TVA, care vizează realizarea unei centuri rutiere cu o lungime totală de aproximativ 20 de kilometri. Investiția este inclusă în Programul Transport 2021–2027.

Orașele mici, cu centuri noi în 2025

Centura Biharia, în lungime de 8,7 kilometri, a fost inaugurată în noiembrie 2025, fiind a șaptea centură construită de Consiliul Județean Bihor. „În 2024 a fost deschisă circulația pe celelalte șase: Centura Sântandrei, Sânmartin, Nojorid, Aleșd, Beiuș și Oșorhei”, informa CJ Bihor.

Centura ocolitoare a municipiului Făgăraș a fost inaugurată oficial pe 31 iulie 2025. Are o lungime de șase kilometri și a fost construită pe traseul unui fost drum tehnologic.

Centura Zalău, cu o lungime totală de circa 14 kilometri, a fost deschisă în decembrie 2025, odată cu finalizarea lucrărilor la cel de-al doilea segment al acesteia, de 5,5 kilometri. Lucrările la primul tronson au fost finalizate în 2010, iar al doilea a intrat în șantier în 2021.

Tot în 2025 a fost inaugurată centura orașului Mizil, cu o lungime de 7,4 kilometri.

Varianta ocolitoare a orașului Comarnic va avea o lungime de aproape șase kilometri, iar centura orașului Mizil are aproape 7,5 kilometri, fiind realizată printr-o investiție de 110 milioane de lei, fără TVA, finanțată prin Programul Național „Anghel Saligny” și din fonduri proprii ale Consiliului Județean Prahova.

În iulie 2025 a fost finalizat tronsonul rutier de cinci kilometri Turda - Tureni, parte a Drumului Expres DEx4 Turda–Dej. Șoseaua de mare viteză leagă Autostrada Transilvania (A3) de șoseaua Cluj-Napoca - Turda (DN1) și funcționează ca o centură pentru șoferii care tranzitau Turda spre zona Feleac și Aeroportul din Cluj.