Guvernul vrea explorarea perimetrelor actuale de petrol şi gaze, dar la adâncimi mai mari

Mai multe companii petroliere au în plan forări la mari adâncimi în zonele în care exploatează deja zăcăminte de hidrocarburi, şi este posibil ca subsolul ţării „săne  rezerve surprize“, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

El a afirmat că se pot face forări la adâncimi de peste 3.000 de metri, la 4.000 sau chiar 5.000 de metri. Oficialul a adăugat că există foarte multe proiecte de redezvoltare a unor zăcăminte pe campurile petroliefere mature.

„Este posibil ca subsolul ţării noastre să ne rezerve nişte surprize. Deşi producem (hidrocarburi – n.r.) de peste 150 de ani, încă nu ştim exact ce este în subsol“, a declarat Nicolescu la o conferinţă pe teme energetice.

România a fost prima ţară din lume cu producţie de petrol şi gaze naturale, oficial înregistrată în statisticile internaţionale, în 1857, de 275 tone.

Cea mai mare producţie de petrol a fost înregistrată, în România, în 1976, respectiv 14,6 milioane de tone. În prezent, producţia naţională de petrol este de circa 4 milioane tone anual.

În 1986 a fost consemantă cea mai mare producţie de gaze naturale, de 36,2 miliarde de metri cubi. Producţia actuală de gaze este de circa 11 miliarde metri cubi.

Mai dependenţi de importurile de ţiţei decât la gaze

„Adevărul“ a scris recent că România este mai dependentă de importurile de ţiţei decât de cele de gaze naturale, ţara noastră importând 58% din necesarul de petrol şi doar 10% din cel de gaze. Totuşi, în cazul petrolului, România nu este dependentă de o singură sursă, aşa cum este legată de Gazprom şi de Rusia. Importurile de ţiţei se fac din Kazahstan, pentru rafinăria Petromidia dar şi din Rusia pentru rafinăria Petrotel Lukoil, de lângă Ploieşti. În fine, ţara noastră importă şi carburanţi, în principal de la MOL, dar şi de la Gazprom Neft.

Mai puteţi citi: