FMI: Riscurile privind stabilitatea financiară au crescut. 2023 va fi un an dificil

Riscurile la adresa stabilității financiare au crescut, după falimentul Silicon Valley Bank și criza de la Credit Suisse, a spus șefa FMI, avertizând că 2023 va fi un an dificil, potrivit Reuters.

"Este clar că riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut", a spus duminică Kristalina Georgieva cu prilejul China Development Forum, eveniment organizat la Beijing de guvernul chinez. "Decidenţii politici au luat măsuri decisive ca răspuns la riscurile care planează asupra stabilităţii financiare. Aceste măsuri au reuşit, într-o anumită măsură, să atenueze tensiunile de pe piaţă însă incertitudinea este ridicată şi de acea este nevoie să rămânem vigilenţi", a adăugat Kristalina Georgieva.

În discursul său, directorul FMI şi-a reiterat punctul de vedere conform căruia 2023 va fi un nou an dificil, în condiţiile în care ritmul de creştere a economiei mondiale va coborî sub 3% din cauza efectelor pandemiei, războiului din Ucraina şi înăspririi politicii monetare. Chiar şi în condiţiile unor prognoze mai bune pentru 2024, creşterea economiei mondiale va fi una inferioară mediei istorice de 3,8% iar perspectiva generală este una slabă, a spus Kristalina Georgieva la China Development Forum.

Fondul Monetar Internaţional a prognozat că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,9% în acest an şi în luna aprilie urmează să dea publicităţii un nou set de previziuni.

Georgieva a mai spus că revenirea solidă economiei chineze, care este aşteptată să înregistreze un avans al PIB de 5,2% în 2023, oferă o anumită speranţă pentru economia mondială, în condiţiile în care se estimează că gigantul asiatic va fi responsabil pentru aproximativ o treime din creşterea economică globală în 2023. FMI estimează că fiecare creşterea a PIB-ului Chinei cu un punct procentual duce la o creştere de 0,3 puncte procentuale a PIB-ului altor economii asiatice. În acest context, Georgieva a făcut un apel către decidenţii chinezi să reechilibreze economia prin tranziţia de la o creştere bazată pe investiţii spre una bazată pe consum, inclusiv prin reforme care să asigure un mediu concurenţial egal între sectorul privat şi companiile de stat. Astfel de reforme ar putea majora PIB-ul real al Chinei cu 2,5% până în 2027 şi cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva.

Băncile centrale din Europa își mențin abordarea prudentă în politica monetară

Prăbușirea Silicon Valley Bank și preluarea Credit Suisse au schimbat cu totul perspectiva piețelor asupra stării economiei și au pus reflectoarele asupra viitoarelor decizii de politică monetară.

Potrivit analistului XTB Radu Puiu, problemele din sectorul bancar au evidențiat impactul pe care înăsprirea condițiilor monetare îl are asupra economiei. ,,Este un semnal al încetinirii economiei, scenariu dorit de către băncile centrale pentru a combate inflația puternică”, arată Radu Puiu.

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat tonul după criza bancară, când investitorii erau indeciși cu privire la deciziile viitoare ale băncilor. Întrebarea era dacă instituțiile își vor continua dinamica politicii monetare sau vor menține dobânda cheie pentru a urmări efectul asupra sectorului bancar.