Fără banii Uniunii Europene, România intra în recesiune. Argumentele imbatabile ale unui economist
0Economia României se confruntă cu probleme serioase, iar fără infuzia de capital european și fără împrumuturi ar fi în recesiune. O spune profesorul universitar Bogdan Glăvan, care explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce avem o creștere economică parțial artificială.
În anii „Epocii de Aur”, România înregistra creșteri economice spectaculoase, de la agricultură și până la industrie. Erau creșteri solide și doar pe hârtie, de cele mai multe ori, dar pentru autorități conta prea puțin faptul că cifrele demne de Cartea Recordurilor erau scoase dintr-un joben.
Trei decenii mai târziu, autoritățile au renunțat în cea mai măsură la laudele deșănțate, dar nu 100%. Periodic, românii sunt informați că economia merge bine, că e pe drumul bun, însă nimeni nu le explică oamenilor de ce creșterile economice nu ajung să se simtă și în buzunarele lor, ba mai mult, nivelul de trai scade pe zi ce trece.
Profesor universitar la București, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară, Bogdan Glăvan este director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“ și autorul unor articole în reviste academice titrate occidentale. A acceptat, într-o discuție cu „Adevărul”, să analizeze creșterea economică a României din ultima perioadă.
Noroc cu UE
Pornind de la cifrele Comisiei Europene, care a preconizat o încetinire a creșterii PIB-ului real al României la 2,2 % în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare aspre și a cererii externe mai reduse, Bogdan Glăvan a ajuns la o concluzie deloc încurajatoare. Fără asistența Uniunii Europene, România ar fi fost, în realitate, în recesiune, crede Glăvan.
Mai mult, dacă în anii ce urmează economia va avea același trend, România ar putea avea probleme. Fără PNRR, cu mai puține fonduri europene disponibile după ce Bruxelles-ul va dirija cea mai mare parte a banilor spre țările care urmează să fie integrate în Uniunea Europeană, Ucraina, Moldova, Bosnia și nu numai, țara noastră nu va mai avea la dispoziție aceleași sume generoase.
„Deci dacă noi ne considerăm unii pe alții proști și credem că ne putem păcăli reciproc, în realitate nu facem decât să ne furăm singuri căciula. Și de asta băltim. Și deocamdată, chiar dacă suntem aparent bine, noi nu vedem cât de prost stăm în realitate. Noi trăim sub un drog acum, suntem sub drogul banilor ieftini și al asistenței externe. Gândiți-vă la creșterea economică de anul ăsta, de aproximativ 2,2%. Păi, în condițiile în care tu primești peste 5% bani europeni, să spui că ai o creștere de 2%, înseamnă că de fapt ai o scădere în ceea ce faci tu. Deci înseamnă că economia ta, fără asistență externă, ar fi pe -3%. PIB-ul înseamnă venitul agregat, deci dacă venitul agregat crește cu circa 2% în condițiile în care 5% din el reprezintă o infuzie externă, înseamnă că tu, fără această infuzie externă, nu ai avea o creștere, ci o scădere”, spune profesorul.
Fără banii primiți de la Uniunea Europeană, economia României ar fi arătat mult mai rău, iar investițiile ar fi fost și mai mici.
„Păi de unde am fi finanțat noi construcțiile lui Umbrărescu? Și centuri și autostrăzi, toate construcțiile, lucrările care se fac acum. De unde le-am fi finanțat?”, adaugă Glăvan.
Creșterea e parțial artificială
Că lucrurile nu merg bine, o arată încetinirea creșterii economice, așa cum e ea, de la aproape 5% în 2022, la circa 2-2,2% în 2023, conform estimărilor. Dincolo de scădere, e de discutat și dacă și în ce măsură această creștere este artificială.
„Parțial este o creștere artificială, parțial este o creștere nesustenabilă. Este o creștere care, cum să vă spun, nu este neapărat rău să crești pe datorie. Oricine crește pe datorie, adică aproape oricine. Numai că creșterea aia trebuie să fie sustenabilă. Adică veniturile tale trebuie să continue să crească și după sau când îți rambursezi datoriile. Ori pentru asta trebuie să faci ceva productiv”, susține profesorul.
Spre exemplu, investițiile în infrastructură sunt printre cele mai bune. Iar în această privință, Bogdan Glăvan spune că guvernul procedează corect încercând să crească volumul investițiilor.
„Unele chestii le facem bine. De exemplu, investiția în drumuri, șosele, autostrăzi, infrastructură. În sfârșit, facem și noi ceva și conectăm cu orașele bogate din Vestul țării și cu Bucureștiul niște regiuni sărace care vor avea mult de câștigat. Deci se întâmplă și lucruri bune. Însă magnitudinea asistenței externe este foarte mare, este uriașă în comparație cu rezultatele. Prin urmare, îmi dă mie netul că e negativ”, conchide Bogdan Glăvan.