EXCLUSIV România, între secetă și vânturi puternice: pierderi din agricultură de 2,8 miliarde de euro
0Schimbările climatice s-au accentuat în ultimii ani, efectele fiind extrem de vizibile și în România, unde suprafețe uriașe sunt afectate de secetă.
Potrivit ultimelor informații oficiale, seceta a afectat aproape jumătate din producția de grâu și porumb a României. Rezervele de apă de pe zone întinse sunt aproape epuizate, iar în aproape 500 de localități, inclusiv municipii, s-au implementat restricții de alimentare cu apă pentru populație. Iar răul abia începe: schimbările climatice provoacă pierderi financiare enorme nu doar statului, care va fi nevoit să plătească despăgubiri, ci şi fermierilor, pe de o parte aferente cheltuielilor de însămânţare, iar pe de alta din cauza producţiei extrem de reduse.
„Pagubele provocate de secetă sunt estimate în prezent la 1,8 miliarde de dolari, dat fiind că pierderile culturilor de porumb se ridică la circa 6 milioane de tone, cele la grâu la 1 milion de tone, pierderile la rapiță sunt estimate la 400.000 de tone, iar cele la floarea soarelui la 800.000 de tone”, a explicat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant în exporturi agricole.
„La aceste pagube de 1,8 miliarde de euro se adaugă însă și cheltuielile cu însămânțarea pe cele 1,76 milioane de hectare, care ridică pierderile totale la 2,810 miliarde de euro”, a adăugat specialistul în agricultură.
Cum s-a ajuns aici
Pentru a înțelege motivele care au adus pierderi enorme României, l-am rugat pe consultantul Cezar Gheorghe să ne explice cele două fenomene meteorologice La Nina și El Nino, responsabile pentru majoritatea pagubelor la nivel global.
La Nina și EL Nino sunt două fenomene, cele mai importante la nivel global, în domeniul agriculturii. „Ca să înțelegem efectele lor, trebuie să vedem unde iau naștere și cum influențează efectiv agricultura în lume. Ambele pleacă la drum în Oceanul Pacific și se manifestă în opoziție. În mod efectiv este vorba despre curenții de suprafață și adâncime ce efectuează unul asupra celuilalt prin presiune și diferență de temperatură, mișcări ale apelor calde și reci, la suprafață și adâncime”, a explicat Cezar Gheorghe.
Potrivit acestuia, când se întâmplă faza El Nino, înseamnă că vânturile de schimb, adică Trade Winds, nu acționează asupra suprafeței apei oceanului Pacific, iar apa extrem de caldă este împinsă către coastele Americii de Sud și Americii de Nord. Acest proces se numește circulația Walker.
Ceea ce creează presiune pe apele reci de adâncime, ce sunt împinse către Australia și Asia în întregime. Procesul generează precipitații pe coastele și în adâncimea Americii de Sud și Nord, lăsând Australia și Asia fără precipitații. Astfel recoltele sud americane și nord americane beneficiază de precipitații și implicit de volume bogate de recoltă.
În faza LA NINA, vânturile de schimb (Trade winds) sunt puternice. Și astfel La Nina este cea ce generează curentul rece ce atinge coastele sud și nord-americane. „Provocând lipsa precipitațiilor și implicit niveluri de recoltă scăzute. Australia și implicit Asia, beneficiază de precipitații iar China și Australia, precum și celelalte țări asiatice, vor beneficia de volume bune de recoltă.
Pe scurt, dacă auzim El Nino, știm că este vorba despre curenții de apă caldă. Iar dacă auzim despre La Nina, vom știi că este vorba despre curenții de apă rece”, a adăugat specialistul.
El Nino a adus beneficii agriculturii din Marea Britanie
Mai exista faza numită ENSO. Adică El Nino Southern Oscilation. Ce face ca echilibrul să se regăsească, într-o mișcare de înainte-înapoi, în schimburile de curenți dinspre cel cald și cel rece. În România cele trei faze nu influențează vremea. Poate printr-o fază de EL Nino foarte puternică, precipitațiile să fie împinse peste Ocean, cu ajutorul Gulfstream, și astfel să ajungă în Europa. Cum a fost cazul în acest sezon, când Europa și Marea Britanie au primit precipitații în exces din toamna lui 2023 până astăzi.
„Însă din păcate la noi nu au ajuns. Mai susceptibil de un efect colateral, dar care nu există permanent, este La Nina, ce poate împinge precipitațiile dinspre Asia în diagonală înspre Rusia, Ucraina și România. Însă precum am scris, nu este nicio certitudine, totul depinde de influența Trade Winds”, a adăugat expertul.