Radiografia agriculturii românești. Cum a fost afectată de cerealele ucrainene

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Producția de cereale a României va depăși media ultimilor 5 ani în ciuda întârzierii de însămânțare a culturilor provocate de ploile abundente din ultima perioadă.

Navă încărcată cu cereale
Producția de cereale a României va depăși media ultimilor 5 ani

România va genera producții de cereale peste media ultimilor 5 ani, cel puțin din perspectiva culturilor semănate în toamna anului 2022, potrivit datelor furnizate pentru „Adevărul” de Agricolumn.

Astfel România, având o suprafață însămânțată cu 2,1 milioane hectare grâu, va genera o producție de 10,5 mil tone. „Este un potențial ce ne poziționează peste media ultimilor 5 ani, este un volum ce este în mod clar un revers al anului 2022 când am recoltat 9 milioane de tone. Firește că nu putem compara cu sezonul 2021 când am avut o producție de 11,3 mil tone, vorbind de vârfuri istorice, dar în mod clar este un volum destul de mare, uitându-ne la anul 2020 când am recoltat doar 6,7 milioane tone”, a declarat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, expert în piața cerealelor și fondator al Agricolumn.

Pe de altă parte, spune expertul, orzul de furaj românesc va genera o producție foarte apropiată de bariera a 2 milioane de tone, provenind de pe o suprafață de 400.000 de hectare.

În ceea ce privește rapița, România va genera peste 1,7 milioane de tone, de pe o suprafață de 520.000 de hectare, față de 1,52 milioane tone recoltate în sezonul precedent de pe o suprafață de 420.000 de hectare.

„Închidem așadar lista culturilor de toamnă și deschidem cum este firesc sezonul de primăvară. Unde regăsim un potențial de 2,5 milioane de hectare ce vor fi însămânțate cu porumb și 1,32 milioane de hectare ce vor fi la rândul lor semănate cu semințe de floarea soarelui. Astăzi lucrările sunt întârziate, dacă ne uităm la perioada în care ne aflăm. Ploile ce nu au contenit au blocat în mod efectiv munca în câmp, paralizând această activitate. Pe de altă parte, apa este binefăcătoare și factorul suprem generator de viață și implicit de valoare adăugată adusă recoltelor”, a adăugat expertul.

România va avea cea mai mare producție din UE, iar prețurile vor scădea

Prognozele de volum ne indica un nivel de 14 milioane de tone de porumb, fapt ce ne plasează pe locul 1 în Uniunea Europeană, secondați de Franța ce va genera 13 milioane de tone însă cu un randament net superior României, subliniază expertul precizând că Franța obține această recoltă de pe o suprafață de doar 1,5 milioane de hectare.

„La semințele de floarea soarelui vom fi din nou generatorii principali ai Uniunii Europene. Vom putea genera un volum de peste 3 milioane de tone, iar într-un scenariu optimist vom atinge 3,3 – 3,4 milioane de tone. Ca un corolar al celor descrise mai sus putem spune că România arată foarte bine  și va genera recolte bogate în sezonul 2023-2024”, a adăugat Cezar Gheorghe.

In ceea ce privește tendințele de prețuri, specialistul în piața cerealelor spune că lucrurile s-au estompat foarte mult.

Criza produsă de invazia Rusiei ce a alimentat puseul inflaționist al prețurilor la materiile prime agricole s-a redus extrem de mult. Iar astăzi putem vorbi despre o revenire la normalitate. Adică înspre nivelurile de preț din anul 2021. Costul energiei a scăzut, costul îngrășămintelor de asemenea și implicit culoarele de tranzit au descătușat fluxurile de marfă spre anumite destinații”, a explicat el, precizând că în luna mai 2022 prețul grâului era de 438 de euro, care acum a atins valoarea de 236 de euro, iar cel al rapiței a scăzut de la 840 de euro în mai 2022 la 436 euro acum.

image
image

Agricultura României a fost asediată de mărfurile ucrainene

„Agricultura României a fost efectiv asediată de mărfurile ucrainene. Indiferent dacă vorbim despre tranzit sau import, efectul a fost efectiv distrugător pentru agricultura României. Pe scurt, între Martie 2022 și Aprilie 2023 România a importat 3.8 milioane de tone de mărfuri ucrainene. Segregate pe produse acestea sunt următoarele: 874.000 tone de grâu, 1.420.000 tone  de porumb, 760.000 tone de semințe floarea soarelui și circa 460.000 tone de rapiță. Dacă adăugăm și importul de ulei de floarea soarelui și cel de făină ne apropiem de 4 milioane de tone. Aceste importuri au generat foarte multe pagube agriculturii românești prin discounturile de preț ce le-au purtat. În mod efectiv dintr-o țară net exportatoare ne-am transformat într-o țară net importatoare. Iar marfa românească ce alimenta piața internă a fost înlocuită de marfa ucraineană ieftină”, a explicat specialistul.

Consumul României intern este de 3,5 milioane tone grâu, 3,2 milioane tone porumb, 1,5 milioane de tone semințe de floarea soarelui și circa 500.000 tone de rapiță. Suma acestor produse este de 8,7 milioane de tone.

Iar noi am înlocuit jumătate din acest coș de consum  cu marfă din Ucraina. Vă mai întrebați de ce fermierii sunt disperați? Au fost efectiv eliminați de pe piața noastră internă de mărfuri ieftine produse cu costuri reduse și fără standardele Uniunii Europene în materie de reguli și proceduri ce țin de pesticide și insecticide. Efectiv au fost izgoniți din piața noastră proprie. De către toată lumea, de către intermediari, procesatori de toate calibrele, chiar de către unii fermieri capitalizați ce au făcut comerț cu aceste mărfuri”, a adăugat Cezar Gheorghe.

Portul Constanța, asaltat de mărfurile ucrainene

Cât privește portul Constanta, acesta a fost asaltat de mărfurile ucrainene pentru că este cea mai ieftină rută.

Prin liniile de solidaritate au traversat înspre Uniunea Europeană circa 31 milioane de tone din care prin România 14 milioane de tone. Efectiv 47% din total. Iar din total export Ucraina, prin România a traversat un volum de 25%, ținând cifra de 58 milioane de tone ca nivel de export al Ucrainei, cumulat liniile de solidaritate și coridorul cerealelor din Odessa.

Liniile de solidaritate traversează cele cinci tari, România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria. Iar Grain Passage este coridorul umanitar creat de ONU și Turcia ca broker. Cerealele ar fi trebuit să ajungă în țările sărace africane, dar 42,5% din export a ajuns și a rămas în Uniunea Europeană și doar 14,2% a ajuns în țările africane. În plus, din cele 4,8 milioane de tone de grâu, în România au rămas 19%.

Este de neconceput, dar este doar adevărul. Totul este despre bani, iar în război se fac cele mai mari profituri. Fără absolut nicio opreliște sau remușcare. Înțelegem drama poporului ucrainean, dar aici este vorba despre altceva. Este vorba de spre securitatea României. Războiul este război, iar comerțul este comerț și sunt două lucruri efectiv separate ce nu trebuie alăturate”, a declarat Cezar Gheorghe.

Sursa grafic: AGRIColumn.eu
Sursa grafic: AGRIColumn.eu

Ne așteaptă noi momente dificile

Nici acum lucrurile nu s-au liniștit prea tare, spune specialistul în cereale, referindu-se de data aceasta la costurile logistice. „Ne așteaptă momente dificile. Un cost logistic crescut exorbitant cu 70% din cauza că 80% din logistica României este focusată pe fluxurile ucrainene, iar fermierii români nu vor avea disponibilitate chiar în condițiile în care li se vor extrage din buzunar cu forța un plus de 70% alocat transportului mărfurilor. Și vorbim de spre autocamioane, vagoane și barje. Iar portul Constanța va fi sufocat și paralizat. Astăzi (28 aprilie – n. red.) el este efectiv asaltat de nave ce vin la încărcare însă după data de 18 Mai, conform tuturor informațiilor deținute, Rusia va închide Coridorul cerealelor din Odessa. Iar prin acel coridor au ieșit 28 de milioane de tone. Pe unde va veni marfa? 40% va traversa prin România, adică circa 12 mil tone la care dacă adăugăm tranzitul din acest an de 14 mil tone ajungem la un total de 26 mil tone. Iar România exportă produsele ei în fiecare an în cifră absolută de 22-24 mil tone. Și cunoscând capacitatea de operare, într-un scenariu perfect în care navele sunt aliniate la timp, în care mărfurile se descarcă eficient, portul Constanta poate opera doar 33-34 mil tone. Așa că vă provoc să vă imaginați:  pe unde vor ieși 48-50 de milioane de tone?  Rămân în România, subliniez, în România”, a încheiat expertul.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite