Economiile europene se confruntă cu un risc substanțial de recesiune

Economiile europene se confruntă cu riscuri ridicate de recesiune din cauza conflictelor geopolitice și a creșterii costurilor energiei, consideră economiştii potrivit unui sondaj publicat de Bloomberg.

În zona euro, șansele ca până la sfârșitul anului să se înregistreze două trimestre consecutive de scădere a producției sunt cele mai mari în Germania și Olanda, cu 38%, potrivit unui sondaj trimestrial realizat de Institutul IFO și Institutul elvețian de politică economică, comparativ cu 26% în SUA.

Blocul de 20 de națiuni a stagnat la sfârșitul anului 2023, evitând o recesiune cu o marjă foarte mică, deoarece creșterea mai fermă din Italia și Spania a compensat o scădere în Germania. Perspectivele unei redresări rapide sunt slabe, Banca Centrală Europeană prevăzând o slăbiciune continuă pe termen scurt.

Războiul continuă să facă ravagii în Ucraina, iar tensiunile din Orientul Mijlociu amenință să perturbe din nou lanțurile de aprovizionare și livrările de energie. O astfel de incertitudine riscă să submineze cheltuielile și investițiile, în timp ce presiunile asupra prețurilor s-ar putea intensifica.

Sondajul, publicat joi, a fost realizat în rândul a 1.431 de experți economici din 124 de țări, în perioada 7 – 21 decembrie 2023.

Oficiul german de statistică anunţa în ianuarie că Germania ar intra în recesiune

Oficiul național de statistică german a declarat că „multiplele crize” care afectează economia au contribuit la o scădere cu 0,3% a produsului intern brut (PIB) în 2023, comparativ cu anul precedent, în condițiile în care ratele mai mari ale dobânzilor și costurile ridicate ale vieții și-au pus amprenta.

„În pofida scăderilor recente ale prețurilor, prețurile au rămas ridicate în toate etapele procesului economic și au frânat creșterea economică”, a declarat Dr. Ruth Brand, președintele biroului de statistică, în cadrul unei conferințe de presă organizate luni la Berlin.

„Economia germană nu și-a continuat redresarea după prăbușirea economică bruscă înregistrată în anul pandemic 2020”.

Economia Germaniei a fost cu 0,7% mai mare în 2023 decât în 2019, anul de dinaintea începerii pandemiei. Cu toate acestea, analiștii au declarat că cea mai mare economie a Europei se îndreaptă spre un alt an de creștere stagnantă în cel mai bun caz în 2024, cu un risc sporit de un al doilea an consecutiv de producție negativă.

Carsten Brzeski, șeful global de cercetare macro la banca olandeză ING, a declarat: „Nu se întrevede nicio revenire iminentă, iar economia pare să treacă prin prima recesiune de doi ani de la începutul anilor 2000. Ne așteptăm ca starea actuală de stagnare și recesiune superficială să continue. De fapt, riscul ca 2024 să fie un alt an de recesiune este ridicat”.

În ultimul trimestru al anului trecut, economia germană s-a contractat cu 0,3% față de trimestrul anterior.

Baza industrială dominantă a Germaniei, cu excepția construcțiilor, a scăzut cu 2% pe parcursul anului, deoarece costurile mai mari ale energiei și cererea tot mai redusă de pe plan intern și din străinătate au cântărit asupra producției fabricilor.

Reflectând impactul majorării facturilor la energie și a costurilor de împrumut asupra consumatorilor, consumul gospodăriilor a scăzut cu 0,8% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile publice au scăzut cu 1,7%.

Dintre economiile avansate, se așteaptă ca Germania să înregistreze una dintre cele mai slabe performanțe în acest an, previziunile UE publicate în noiembrie estimând o creștere de 0,8%. Experții au declarat că economia țării se află într-un „mod de criză permanentă”, deoarece fricțiunile din lanțul de aprovizionare, presiunile inflaționiste persistente, cererea globală mai slabă pentru produse manufacturate și ratele mai mari ale dobânzilor au cântărit asupra producției naționale.

Andrew Kenningham, economistul șef pentru Europa la firma de consultanță Capital Economics, a declarat: „Recenta scădere a inflației ar trebui să ofere o oarecare ușurare pentru gospodării, dar este probabil ca investițiile rezidențiale și în afaceri să se contracte, construcțiile se îndreaptă spre o scădere abruptă, iar guvernul înăsprește puternic politica fiscală. Prognozăm o creștere zero a PIB-ului în 2024”.

Cifrele separate de luni au arătat că producția industrială în zona euro extinsă a scăzut pentru a treia lună consecutivă în noiembrie, cu o scădere de 0,3% pe lună, deoarece scăderile din Italia și Germania au fost compensate de creșterea din Franța și Spania.