Economia britanică intră în recesiune, ceea ce sporește dificultatea electorală pentru premierul Sunak

Economia Marii Britanii a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului 2023, un context dificil înainte de alegerile din acest an, așteptate de premierul Rishi Sunak, care a promis să stimuleze creșterea economică.

Produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 0,3% în cele trei luni până în decembrie, după ce în perioada iulie-septembrie a scăzut cu 0,1%, potrivit datelor oficiale, transmite Reuters.

Contracția din al patrulea trimestru a fost mai profundă decât toate estimările economiștilor dintr-un sondaj Reuters, care indicau un declin de 0,1%.

Lira sterlină s-a depreciat în raport cu dolarul și euro. Investitorii și-au majorat pariurile privind reducerea ratelor dobânzilor de către Banca Angliei (BoE) în acest an, iar întreprinderile au cerut mai mult ajutor din partea guvernului într-un plan bugetar prevăzut pentru 6 martie.

Datele de joi înseamnă că Marea Britanie se alătură Japoniei în topul Grupului celor șapte economii avansate aflate în recesiune, deși este probabil ca aceasta să fie de scurtă durată și superficială în raport cu standardele istorice. Canada nu a raportat încă datele privind PIB-ul pentru trimestrul al patrulea.

Economia Marii Britanii se situează cu doar 1% mai sus decât nivelul de la sfârșitul anului 2019, înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19 - doar Germania dintre țările G7 o duce mai rău.

Cum a intrat Marea Britanie în recesiune

Anul trecut, Sunak a promis că una dintre principalele promisiuni făcute în fața alegătorilor va fi creșterea economică. Partidul său conservator a dominat politica britanică în cea mai mare parte a ultimelor șapte decenii, având o reputație de competență economică. Dar laburiștii au acum mai multă încredere în economie, potrivit sondajelor de opinie, deschide o nouă filă.

Gospodăriile britanice vor înregistra prima scădere a nivelului de trai între două alegeri naționale de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, au declarat analiștii.

Ruth Gregory, economist-șef adjunct pentru Marea Britanie la Capital Economics, a declarat că cifrele PIB-ului au o semnificație mai mult politică decât economică, în condițiile în care alegătorii urmează să aleagă joi parlamentari în două circumscripții.

"Vestea că Marea Britanie a alunecat în recesiune tehnică în 2023 va fi o lovitură pentru premier într-o zi în care se confruntă cu perspectiva de a pierde două alegeri parțiale", a spus Gregory.

Ministrul de finanțe, Jeremy Hunt, a declarat că există "semne că economia britanică își schimbă direcția" și că "trebuie să ne ținem de plan - reducerea impozitelor pe muncă și pe afaceri pentru a construi o economie mai puternică".

Partidul Laburist din opoziție a respins aceste afirmații.

"Primul ministru nu mai poate susține în mod credibil că planul său funcționează sau că a dat colțul după mai bine de 14 ani de declin economic sub conducerea conservatorilor", a declarat Rachel Reeves, cel mai important responsabil laburist pentru economie.

Rapoartele din presă au afirmat că Hunt ar fi încercat să taie miliarde de lire sterline din planurile de cheltuieli publice pentru a finanța reducerile de taxe preelectorale din bugetul său, dacă ar fi fost constrâns de finanțe strânse.

Oficiul Național de Statistică (ONS) a declarat că economia a crescut cu 0,1% pe parcursul 2023, comparativ cu 2022. BoE prognozează că producția se va accelera ușor în 2024, dar numai până la o creștere de 0,25%.

Economia Marii Britanii stagnează de aproape doi ani.

Pandemia COVID-19 a declanșat cea mai profundă contracție înregistrată vreodată pe parcursul a două trimestre la începutul anului 2020, când economia s-a prăbușit cu 22%. Înainte de aceasta, criza financiară globală a declanșat o recesiune severă care a durat puțin peste un an, din al doilea trimestru al anului 2008 până în al doilea trimestru al anului 2009.