De ce plătesc românii dublu pentru energie față de vest-europeni. Bogdan Ivan: „O realitate confirmată de date oficiale”
0După ce a constatat că a stârnit numeroase reacții cu declarația sa potrivit căreia „România plătește cel mai scump curent, uneori, pe anumite intervale orare, din Europa!, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, arată, cu date oficiale, că afirmația sa „nu e o exagerare”.
Ministrul a vorbit, marți, „despre adevăr, date și realitatea prețurilor la energie în România”.
„În ultimele zile, declarația mea potrivit căreia România are unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa — chiar cel mai ridicat raportat la puterea de cumpărare a stârnit numeroase reacții. Unii au spus că exagerez. Alții au spus că „nu se poate”. Dar cifrele vorbesc de la sine”, a scris Bogdan Ivan, marți, într-o postare pe Facebook.
„Românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie, raportat la puterea de cumparare, din UE”
Ministru a prezentat câteva date „din surse oficiale și independente, recunoscute la nivel european”: HEPI (Household Energy Price Index – septembrie 2025) – realizat de Energie-Control Austria, MEKH (Autoritatea de Reglementare din Ungaria) și VaasaETT, în colaborare cu autorități din 33 de țări europeneș, respectiv Market Observatory for Energy – Comisia Europeană (Q1 2025) – care analizează prețurile și piețele de energie la nivelul Uniunii Europene:
„Ce spun datele HEPI: Bucureștiul se află pe locul 11 între cele 33 de capitale analizate, cu un preț mediu de 27,5 eurocenți/kWh, peste media UE de 25,4 eurocenți/kWh. Dar dacă raportăm aceste prețuri la puterea de cumpărare (PPS) – adică la veniturile reale ale populației – România se află pe primul loc în Europa. Cu alte cuvinte, românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie, raportat la puterea de cumparare, din Uniunea Europeană. Este evident ca indicatorul care contează cu adevărat pentru cetățeni este prețul ajustat la veniturile disponibile, nu doar cifra brută pe factură”.
„Este de datoria noastră să recunoaștem problema și să acționăm”
Bogdan Ivan a explicat și cum stăm pe piața angro.
Conform Comisiei Europene, în T1 2025, România a avut un preț mediu angro de 148,3 euro/MWh, peste media europeană (100 euro/MWh) și mai mare decât în Polonia (116 euro/MWh) sau Cehia (120 euro/MWh), spune ministrul.
„Concluzia este clară: Nu este o exagerare, ci o realitate confirmată de date oficiale: România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare. Acesta este adevărul din cifre, nu o interpretare politică. Este de datoria noastră să recunoaștem problema și să acționăm. De aceea, lucrăm deja la măsuri care să reducă presiunea asupra gospodăriilor și să asigure o piață de energie corectă, stabilă și competitivă”, a mai spus Bogdan Ivan.
„Puteam să fim un hub energetic pentru Europa”
Energia care ajunge acum în casele românilor se tranzacționează cu 188 de euro pentru fiecare megawatt oră, aproape dublu față de Franța, potrivit Antena 3CNN.
În partea de vest a Europei, prețul megawatt-ului oră este, în general, sub 100 de euro sau depășește foarte puțin acest prag, însă energia ieftină nu ajunge și în estul Europei.
„Este un coridor cu o lungime sub 50 de kilometri între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, care face ca în prezent să nu avem o piață comună a Uniunii Europene în plan energetic, ci să avem o piață fracturată între Europa Centrala și de Est și Europa de Sud-Est, unde se afla România, Ungaria, Bulgaria și Grecia", spune ministrul Energiei, Bogdan Ivan, potrivit sursei citate.
Yves Leterme, fost prim-ministru al Belgiei explică, la rândul său:
„Nu am investit suficient în reglementări, dar nici în infrastructură fizică pentru a realiza conexiunile, pentru a face distribuție".
Până la înființarea unor coridoare care sa aducă energie mai ieftină, România mizează pe creșterea producției interne și pe stocarea energiei pe care o producem, capitole la care există în continuare restanțe semnificative.
„Puteam să fim un hub energetic pentru Europa și acum avem un deficit de energie și importăm energie, în condițiile în care capacitățile de producție ale României au fost semnificative. Unele au fost închise, cum este cazul termocentralelor pe cărbune, într-o grabă nejustificată", arată Nicolae Badea, de la Centrul de excelență SWISS.