De ce continuă să crească prețul aurului. Metalul prețios a atins un nou record: 4.000 de dolari uncia

Prețul aurului a depășit pragul record de 4.000 de dolari uncia, iar specialiștii avertizează că tendința ascendentă ar putea continua. Într-o perioadă dominată de crize geopolitice, inflație și neîncredere în piețele financiare globale, tot mai mulți investitori se reorientează spre metalul preţios.

Aurul își consolidează poziția de „refugiu sigur” pentru investitori, atingând niveluri istorice de peste 4.000 de dolari uncia (o uncie are 31,1035 grame, prețul pe gramul de aur fiind de aproximativ 128 de dolari). Potrivit CNN, această creștere spectaculoasă este rezultatul unei combinații complexe de factori economici și geopolitici, care amplifică neîncrederea în sistemele financiare tradiționale.

Deși aurul este adesea asociat cu bijuteriile sau luxul, în realitate el este mult mai mult decât atât, deoarece reprezintă o investiție strategică pentru fondurile de capital și pentru marile economii.

De la începutul mandatului președintelui Donald Trump, în ianuarie, valoarea aurului a urcat cu peste 50%, o evoluție accelerată și de recentele blocaje guvernamentale din Statele Unite.

Analiștii susțin că principalele cauze ale acestei ascensiuni sunt multiple: tensiunile comerciale generate de noile regimuri tarifare americane, pierderea treptată a încrederii globale în rolul dominant al SUA pe piețele financiare, dar și contextul geopolitic marcat de războaiele din Europa și Orientul Mijlociu.

În paralel, inflația menținută de aproape patru ani peste nivelul țintă în mai toată lumea a accentuat temerile privind stabilitatea economiilor majore, astfel că tot mai multe state caută alternative sigure de stocare a rezervelor, iar aurul devine soluția preferată.

Fenomenul nu este nou. În perioadele de criză, preţul aurului a fost perceput ca un barometru al fricii. În timpul recesiunii globale din 2008, a depășit pentru prima dată 1.000 de dolari uncia; în pandemie, a ajuns la 2.000; iar în prezent a atins impresionantul prag de 4.000.

De data aceasta, însă, creșterea are loc fără o prăbușire evidentă a burselor, ceea ce sugerează un semnal mai profund: investitorii nu mai au încredere deplină în băncile centrale și se orientează către valori tangibile, dincolo de fluctuațiile pieței.