Daniel Dăianu: Reforma pensiilor pune presiune pe buget, iar cea a salariilor zgândărește interese
0România va semna cu următoarea conducere a Comisiei Europene un acord de prelungire a termenului în care trebuie redus deficitul bugetar, lucru considerat de bun augur de economiști.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că Guvernul a ajuns la un dialog cu Comisia Europeană, urmând să parafeze cu următorul executiv european ”acordul” pentru a ajunge la ținta UE de 3% în șapte ani, cu o scădere anuală de 0,74%.
Legat de acest aspect, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că „gaura pe care o are în buget România nu poate fi acoperită de pe o zi pe alta”, fiind evidentă necesitatea de prelungire a măsurii.
Daniel Dăianu a explicat că procedura de deficit excesiv privește țări care au datorii publice ce depășesc valoarea de referință 60% din PIB și țări care au deficite bugetare mari, care depășesc valoarea de referință de 3% din PIB. „România nu a avut, nu are încă o datorie publică foarte mare, copleșitoare, dar are un deficit bugetar structural. Când spun excesiv e puțin, fiindcă el depășește acum 6% din PIB.
Această negociere nu e un caz izolat, că noile reguli de guvernanță fiscală permit țărilor care au fie datoria publică foarte mare, fie un deficit bugetar mare, fie și datoria publică și deficitul bugetar mari să poată să aibă o ajustare care să meargă de la 4 ani la 7 ani. Țările care au de aplicat și reforme structurale, ce au costuri semnificative, e bine să se îndrepte spre 7 ani”, a declarat la B1 Tv președintele Consiliului Fiscal.
Reforma pensiilor pune presiune pe buget, iar cea a salariilor zgândărește interese
În ce privește măsurile pe care le-a luat Guvernul, șeful Consiliului Fiscal a afirmat că reforma pensiilor pune presiune pe buget, în timp ce reforma salariilor zgândărește interese.
„Noi, în evaluările noastre, am spus că deficitul bugetar pe acest an nu-l vedem sub 6,5% -6,4% din PIB, admițând că nu se vor tăia iar cheltuieli de capital, cum s-a făcut și anul trecut. Sunt cheltuieli suplimentare care au fost făcute în acest an și ele sunt permanente, în sensul că sunt repetatbile în anii ce vin.
Reforma pensiilor, e de notorietate care e impactul acestei reforme pentru buegtul public. Zeci de miliarde – e mult mai sintetic să vorbim și mai ușor de perceput pentru cei care ne privesc. Impactul e de 1,5-1,6% din PIB în 2025.
Avem reforma salariilor care și ea e complicată, zgândărește multe, multe interese, e o dezbatere destul de vehementă în societate și costul e mare pentru buget.
Deci reforma pensiilor, reforma salariilor, în condițiile în care oricum ai un deficit structural de peste 6% din PIB. E lesne de înțeles că nu se poate face foarte repede. Cei de la Comisie nu că ar face o mare favoare României, că încă se discută care e traiectoria cheltuielilor publice, care vor fi măsurile concrete, că nici premierul și nici ministrul de Finanțe nu au vorbit despre măsuri concrete, s-au evocat numai o colectare mult mai bună, o reașezare a sistemului fiscal”, a mai declarat Daniel Dăianu