Dăianu: România trebuie să aibă un buget robust în 2025. Piețele vor fi nervoase în anii ce vin
0Noul Guvern trebuie să aprobe bugetul pe 2025 și să vină cu noi informații privind reducerea deficitului bugetar, punctează academicianul Daniel Dăianu în lucrarea „Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat”.
„Noul Guvern, ce va fi format după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 și va veni probabil cu informații noi privind reducerea deficitului bugetar în acel an și pe termen mediu. Ajustarea macroeconomică, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli – scădere de la cca. 42 la sută din PIB în 2024 la cca. 36 la sută din PIB în 2031 (ce include însă și o diminuare a cheltuielilor finanțate cu bani europeni)”, scrie academicianul Daniel Dăianu, coordonatorului Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor" şi preşedinte al Consiliului Fiscal..
Acesta amintește că planul prevede o creștere de venituri fiscale de cca. 1,5 la sută din PIB, ceea ce pare puțin ca obiectiv. „Este drept că o reducere a gap-ului de colectare a TVA (cca. 36 la sută în România), fie și graduală, la aproape din media din UE (4-5 la sută) ar aduce peste 2 la sută din PIB”.
Pieele vor fi nervoase
Președintele Consiliului Fiscal avertizează că, pentru îndeplinirea acestor planuri, guvernanții trebuie să aibă o voință politică reproșabilă.
„Dar trebuie să existe o voință politică ireproșabilă și punerea la punct a digitalizării în domeniul colectării de taxe și impozite. Piețele vor fi nervoase în anii ce vin pe fondul creșterii datoriilor publice și a deficitelor bugetare în lume, iar sudden stops (blocaje subite de finanțare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesară”, menționează academicianul.
Potrivit acestuia, perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezintă riscuri. „Nu trebuie să se mizeze pe răbdarea piețelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar. Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda națională, pe Leu, cu posibile ieșiri de capital din țară.
Iar instabilitatea politică în țară poate accentua o reacție adversă a piețelor financiare. Trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puține, iar CE dorește ca bugetul UE să aloce mai mulți bani pentru apărare și inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune”, a adăugat Dăianu.
România are nevoie de un buget robust
Președintele Consiliului Fiscal punctează că „România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice și private”.
„Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenența la Uniune și scutul de securitate reprezentat de NATO.
România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanțeze bunuri publice de bază – educație, sănătate, apărare, o politică industrială, admițând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanțelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ. Intrarea deplină în spațiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur”, susține Daniel Dăianu.