Cum s-a contrazis Guvernul între acciza de 7 eurocenţi şi vilele RA-APPS. Până la urmă, fondul de dezvoltare a autostrăzilor putea fi realizat separat

Dacă la începutul acestui an Guvernul anunţa că sumele colectate din acciza suplimentară de 7 cenţi pe fiecare litru de carburant vândut nu pot fi direcţionate către un fond special dedicat special construcţiei de autostrăzi, Executivul tocmai ce s-a contrazis singur.

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care permite Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) să folosească o parte din sumele obţinute prin vânzarea imobilelor pentru repararea vilelor de protocol ale statului. Potrivit mediafax, regia şi-a propus să plătească în acest an 26,3 milioane lei pentru baza materială de reprezentare şi protocol, cu 11,2 milioane lei mai mult decât suma cheltuită anul trecut.

Dreptul de a cheltui banii pentru vilele de protocol i-a fost acordat RAAPPS prin derogare de la Legea finanţelor publice, care stabileşte că veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Or, tocmai acest principiu a fost invocat de către Guvern în primăvară, când a anunţat că fondurile colectate din acciza de 7 eurocenţi nu pot avea o destinaţie directă, ci trebuie să fie colectate la buget, iar de acolo sunt redirecţionate ministerelor.

Povestea accizei

Acciza suplimentară a fost anunţată iniţial de către premierul Victor Ponta în data de 4 noiembrie 2013, în urma discuţiilor cu delegaţiile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE). Ponta a spus atunci că banii vor fi vărsaţi într-un fond pentru construcţia autostrăzilor. Ulterior, Liviu Voinea – ministrul delegat pentru Buget – afirma că acciza a fost impusă pentru evitarea deflaţiei, lucru imediat contrazis de către oficialii Băncii Naţionale a României (BNR).

Din cauza contradicţiilor cu preşedintele Traian Băsescu, acciza suplimentară a intrat în vigoare din 1 aprilie 2014. Fondurile estimate a fi colectate din această acciză însumau 2,6 miliarde de lei. Însă aplicarea accizei în sine a dus la creşteri de preţ de 40 de bani la pompă, litrul de carburant trecând în anumite cazuri peste pragul 7 lei şi propulsând România în primele state europene ca preţ. În urma aplicării noii taxe, combustibili fiind mai scumpi în ţara noastră decât în Austria, Germania, Polonia, Bulgaria, Cehia sau Grecia.

Ulterior, consumul de carburanţi a scăzut în România, după ce transportatorii internaţionali au început să alimenteze mai mult în state cu preţuri mai mici. De asemenea, statul a aprobat o facilitate prin care transportatorii primesc înapoi o parte din sumele încasate. Chiar şi aşa, consumul de carburanţi a continuat să scadă.

Astfel, Guvernul avea nevoie ca banii să fie prinşi în buget pentru ca deficitul să se încadreze în ţintele convenite cu FMI.

De la „centul pe litru“ la subvenţiile pentru energia regenerabilă

De altfel, astfel de sume colectate de la consumatori pentru diverse scopuri precise au tot existat în ţara noastră: „centul pe litru“ a fost colectat de AVAS pentru acoperirea pierderilor Companiei Române de Petrol, iar acum bonusurile de cogenerare şi subvenţiile pentru energia regenerabilă sunt incluse în facturile consumatorilor de energie electrică şi nu trec prin bugetul de stat.

Mai puteţi citi: