Cum pierde România sume amețitoare, mai mari de câteva ori decât PIB-ul Ungariei. „Vrem să fim noua Norvegia sau nu?”
0Un cunoscut economist susține că statul român dă cu piciorul unor sume colosale, deși ar avea atuurile necesare să se dezvolte rapid. Asta în timp ce România e a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.
Economistul Andrei Caramitru este dezamăgit de faptul că nici în ceasul al 12-lea România nu își exploatează bogățiile solului, indiferent că este vorba despre metale prețioase, gaze sau alte rezerve de metale rare. Totul s-ar întâmpa din cauză că statul nu are viziune, iar influența unor activiști fanatici, cărora nu le pasă de faptul că România e subdezvoltată, e imensă.
„Rezervele de aur din Roșia Montana sunt de vreo 20 de miliarde de dolari. Rezervele estimate de shale gas (scos cu fracking) sunt de sute de miliarde de dolari (avem rezerve cât producția pe doi ani a SUA, ceva colosal). Sunt niște sume amețitoare, mai mari de câteva ori decât PIB-ul Ungariei de exemplu”, scrie economistul pe Facebook.
El admite că exploatarea unor astfel de zăcăminte ar veni la pachet cu o anumită poluare, însă spune că prețul ar fi infim în raport cu beneficiile.
„Mi se pare total aberant să nu le exploatăm (chit că vor fi poluate în 4-5 sate din cele 10.000 pe care le avem). Vrem să devenim noua Norvegia sau nu? Însă aș face cumva altfel. Companii de proiect - deținute de stat inițial - care să dea inițial acțiuni celor din satele afectate (ca să se împartă cu cei de acolo măcar un pic averea). După - ai nevoie de investiție - vinzi acțiuni pe bursa sau licitație să vină oricine oferă mai mult. Să poată investi oricine e interesat la noi etc. pentru o parte din acțiuni”, adaugă el.
Pentru asta ar putea fi făcut și un referendum în urma căruia românii să decidă dacă preferă să nu-și exploateze bogățiile solului și să rămână săraci sau să o facă, iar asta să ducă la dezvoltarea întregii țări și la recuperarea decalajului uriaș față de țările din Vest.
„Și pentru asta da - m-aș gândi să fac inclusiv referendum - ca să mă asigur ca oamenii pot decide (vor să protejeze mediul / răul / dealul din cele patru sate sau preferă să avem o țară dezvoltată și bogată). Referendumul poate fi național sau local acolo (că, sincer, contează mai mult ce vrea cel din satul afectat nu ce zbiară unii de la 500 km distanță)”, a încheiat el.
Eurostat spune că suntem campioni europeni ai sărăciei
Românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat. Ultimele cifre disponibile sunt cele pe anul 2022 și au fost date publicității la finele anului trecut. La acest capitol, de nedorit de altfel, suntem de departe campionii europeni și îi devansăm chiar și pe bulgari.
În rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,8%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).
Potrivit oficiului european de statistică, anul trecut 95,3 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Eurostat precizează că cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, când 95,4 milioane de persoane din UE (22% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.
La nivelul UE, riscul de sărăcie şi excluziune socială era în 2022 mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi (22,7% comparativ cu 20,4%). De asemenea, peste o cincime (22,4%) din populaţia UE care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială.