Comisia Europeană salută măsurile de austeritate din România. Pîslaru: „E o veste bună”

Măsurile de austeritate, pachetul unu și cel de-al doilea care va fi implementat de România, rezolvă traiectoria fiscală a României, a considerat Comisia Europeană la finalul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Echipa Comisiei Europene ne-a confirmat şi aici, la Bucureşti, că pachetul fiscal 1 şi al doilea, care urmează, sunt găsite de către comisie ca, dacă sunt implementate, ceea ce este evident, este asumarea acestui cabinet, rezolvă problema traiectoriei fiscale. Deci asta este iar şi o veste foarte bună. Şi nu am fi discutat astăzi despre componenta de împrumut, în condiţii în care noi nu mai aveam spaţiu fiscal deloc, decât dacă s-ar fi întâmplat acest lucru. Dar ideea găsirii, sau mai bine zis, prioritizarea găsirii de surse alternative de finanţare, ca proiectele să poată fi terminate, este evident o chestiune cheie, care se întâmplă acum în paralel”, a spus Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că vom avea un mecanism de priorizare şi de găsire a surselor alternative de finanţare.

„Avem Politica de coeziune, avem Fondul de modernizare, avem Banca Europeană de Investiţii. Trebuie să meargă în paralel, pentru că trebuie să verifici spaţiul fiscal pe care îl ai”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.

Pîslaru a anunţat că avem ”proiecte unde sunt semnate doar contractele şi nu se întâmplă nimic pe ele, iar în acele proiecte, evident, mai degrabă trebuie închise contractele şi aştept să vezi alte surse de finanţare”.

„Dar avem proiecte mature, proiecte care sunt în implementare, sau proiecte care poate de abia au început, dar sunt cruciale pentru modernizarea ţării. Vă dau exemplele de Autostrada A7, A8, care sunt cruciale şi vitale”, a menţionat el.

Guvernul va încasa aproximativ 9,5 miliarde de lei în plus la bugetul de stat în 2025, ca urmare a noilor măsuri fiscale care vor intra în vigoare de la 1 august, potrivit unei analize. Cea mai mare parte a acestei sume va fi suportată de consumatori, prin scumpiri cauzate de creșterea taxelor.

Rezumatul măsurilor din varianta finală:

• Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%.
• Cota redusă a fost majorată de la 9% la 11% pentru categorii precum: alimente, medicamente, cărți, lemne de foc. Locuințele nu mai sunt aici, deci se vor scumpi și ele.
• Vor crește accizele cu 10% la alcool și carburanți. Cresc și accizele la tutun.
• Românii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate (CASS), pentru sumele care depășesc acest prag, până în 31 decembrie 2027.
• Șomerii, părinții cu indemnizație de creștere a copilului și cei care primesc venit de incluziune vor primi ajutoarele acordate de stat, din care se rețin automat 10%, ca asigurare de sănătate.
• Mamele minore vor beneficia în continuare de bursa de 700 de lei. Inițial, aceasta fusese anulată.
• Coasigurații, adică soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, de luna viitoare nu mai sunt exceptați de la plata contribuției la sănătate. Cei care-i au în întreținere vor trebui să completeze o declarație la ANAF, prin care se angajează să plătească 2.340 de lei într-un an pentru fiecare coasigurat.
• Impozitul pe dividende va crește de la 10% a 16% de la 1 ianuarie 2026.
• Cei care obțin câștiguri din jocuri de noroc vor plăti impozite mai mari, în funcție de praguri, de la 4 la 40%.
• Salariile la stat sunt înghețate și anul viitor. La fel și pensiile.
• Vor primi burse de merit doar elevii care au minim nota 9, maxim 15% dintr-o clasă.
• Crește de la 2% la 4% impozitul datorat de bănci, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru cele cu o cotă de piață mai mică de 0,2%, impozitul se menține la 2%.