Comisia Europeană pune beţe în roate la privatizarea Oltchim. Instituţia suspectează un ajutor de stat: preluarea rafinăriei Arpechim ar ajuta Petrom

Comisia Europeană a cerut României o serie de clarificări pe tema privatizării combinatului Oltchim, întrucât există suspiciuni că statul nu se comportă ca un investitor privat, iar preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea avantaja compania petrolieră, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat de Agerpres.ro.

„Există suspiciunea că preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, întrucât, în aceste condiţii, Petrom ar scăpa de unele obligaţii foarte costisitoare pe care le are cu închiderea rafinăriei, precum decontaminarea zonei“, a afirmat Chiriţoiu, potrivit sursei citate. 

Rafinăria Arpechim Piteşti este principalul furnizor de materii prime al Oltchim, iar statul s-a angajat să preia rafinăria de la Petrom şi să o vândă la pachet cu Oltchim, în cazul în care potenţialii investitori doresc acest lucru. 

Petrom a închis Arpechim în anul 2011, din cauza cererii mici de produse petroliere de pe piaţa din România, iar rafinăria se află acum în conservare. Potrivit contractului de privatizare al Petrom, statul este cel care suportă costurile poluărilor istorice.

Testul investitorului privat

Potrivit lui Chiriţoiu, Comisia solicită statului român să demonstreze că, în cazul Oltchim, se comportă ca un acţionar privat. „Comisia cere explicaţii cu privire la faptul că, deşi Oltchim are datorii la stat, statul nu o execută, cum ar trebui să facă orice creditor, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la un posibil ajutor de stat“, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei. 

Statul ar putea argumenta, însă, că vânzarea combinatului şi funcţionarea sa ulterioară ar aduce mai multe beneficii decât dacă utilajele şi instalaţiile ar fi vândute la fier vechi. Administratorii judiciari au cerut 300 de milioane de euro pentru activele combinatului, grupate în vehicolul de investiţii Oltchim SPV, bani din care ar fi îndestulaţi creditorii companiei. Tot statul este şi cel mai mare creditor al societăţii, Electrica având de recuperat 150 de milioane de euro pentru energia livrată, iar Fiscul având de recuperat 250 de milioane de euro.

Comisia Europeană a aprobat, în 2012, conversia în acţiuni a unei creanţe care ajunsese să totalizeze, cu tot cu penalităţi şi dobânzi, 2 miliarde de lei. Dar Guvernul nu a mai făcut acest lucru, după ce acţionarul minoritar PCC SE s-a aliat cu un fond de investiţii şi a ajuns să controleze în jur de 32% din titluri, obţinând astfel minoritate de blocaj. De asemenea, aprobarea conversiei era condiţionată de procesul de privatizare, iar vânzarea către „investitorul“ Dan Diaconescu s-a transformat într-un circ mediatic. 

Combinatul petrochimic Oltchim a înregistrat pierderi de 114,51 milioane lei în primul semestru din 2014, în scădere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când pierderile se cifrau la 147,49 milioane lei. 

Mulţi chemaţi, puţini aleşi

Oltchim se află în insolvenţă din ianuarie 2013, iar termenul de privatizare a fost stabilit pentru luna decembrie a acestui an, după mai multe amânări succesive.

Principalul investitor interesat îl constituie consorţiul chinez alcătuit din companiile Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum, care doresc şi Oltchim şi Arpechim. Alţi potenţiali investitori sunt SIF Transilvania, Chimcomplex Borzeşti – deţinută de către omul de afaceri Ştefan Vuza, care a participat şi la privatizarea din 2012.

Concomitent, şi grupurile petroliere SOCAR (Azerbaidjan) şi MOL (Ungaria) au anunţat că sunt interesate, dar nu au mai fost active în ultima perioadă.

De asemenea, traderul rus Oil and Gas Trade (Neftgazsbyt în rusă – n.r.), despre care se spunea că acţionează în numele Gazprom, era interesat, dar după evenimentele din Ucraina acesta nu a mai apărut la consultări.

Mai puteţi citi: