Comisia Europeană anticipează ca deficitul fiscal al României să se majoreze la 7% din PIB în 2024
0Deficitul în România ar putea urca anul acesta la 7% din PIB, iar, noi, la Comisia Europeană suntem foarte îngrijoraţi de situaţia fiscală din România, a declarat, miercuri, Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice şi financiare, DG ECFIN, la Conferinţa anuală privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Vreau să spun că noi, la Comisie, suntem îngrijoraţi, nu, suntem foarte îngrijoraţi referitor la situaţia fiscală din România. Aşa cum ştiţi, România este acum într-o poziţie de deficit care ar fi trebuit corectat până la finalul anului acesta. Obiectivul pentru 2023 a fost un deficit mai mic pentru PIB. Când ne-am uitat la cifre, în toamna anului trecut, am anticipat un deficit de peste 6. Acest deficit trebuia să scadă anul acesta, dar tendinţele merg într-o direcţie nepotrivită. Avem acum impactul reformei pensiilor, care este o reformă foarte bună, dar contribuie la deficitul de anul acesta. În prima parte a anului am văzut o execuţie bugetară destul de deficitară, auzim despre creşteri de cheltuieli publice de anumite naturi şi adevărul este că acum vă vom trimite previziunile noastre în luna mai, dar mă aştept ca deficitul să fie undeva la 7% din PIB anul acesta. Dacă avem 7% deficit fiscal, combinat cu deficitul curent de 7% pe conturi, nu este sustenabil şi reprezintă riscuri foarte mari pentru România pe viitor. Ce este de făcut? În primul rând, 2024 este un an important. Ştim că este an electoral, dar este important acum pentru managementul bun al ţării să nu se facă mai mult rău", a declarat Declan Costello.
De asemenea, el a recomandat să continuăm să atragem bani europeni, să continuăm implementarea reformelor aferente cererii de plată numărul 3 din PNRR, în special cea pentru întreprinderi de stat.
"În al 3-lea rând, România trebuie să adopte un plan structural pe termen mediu şi lung ca parte din noua guvernanţă şi o parte centrală a acestui plan va fi o reformă fiscală ca parte din PNRR. Aşadar, folosiţi-vă de următoarele şase luni să lucraţi cu noi, cu banca, cu experţii, astfel încât să creaţi o reformă sustenabilă", a mai spus Declan Costello.
La rândul său, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a afirmat că problema României este mult mai complicată decât a altor ţări, pentru că deşi avem o datorie publică relativ mică, încă sub 50% din PIB, deficitul bugetar este foarte mare.
"Şi noi, la Consiliul Fiscal, considerăm că deficitul bugetar pentru acest an n-are cum să fie sub 6% din PIB, pentru că dacă încerci, aşa cum s-a încercat anul trecut, prin forţarea, tăierea drastică a cheltuielilor de capital, nu ai cum să rezolvi mare lucru. Şi noi, chiar cu pachetul acesta de măsuri pentru 2024 fiscal care are aduce, hai să spunem, între 0,8 şi 1% din PIB, el e mâncat de alte creşteri de cheltuieli permanente. Aici este marea noastră problemă, că noi prin ce facem, prin construcţiile bugetare, mărim cheltuielile permanente şi încercăm să compensăm impactul creşterii cheltuielilor permanente, care uneori sunt justificate. (...) În timp ce cheltuielile permanente cresc ca o certitudine, îmbunătăţirea colectării este un deziderat şi aici eu consider că este o slăbiciune atât a construcţiei PNRR-ului, cât şi a execuţiilor bugetare", a susţinut Dăianu.
În opinia sa, problema României este că, din punct de vedere al sustenabilităţii fiscal-bugetare, ea are un deficit structural foarte mare, pe fondul unor venituri fiscale foarte mici, care includ şi contribuţii.
"Deci, eu ce cred - şi asta este o problemă a tuturor - este că trebuie să schimbăm şi regimul fiscal. Şi eu cred că recomandările Băncii Mondiale, OCDE-ului, Fondului Monetar, ale dumneavoastră, ale Comisiei au sens şi trebuie să modificăm regimul fiscal, inclusiv dacă e cazul să introducem o impozitare progresivă", a adăugat el.