Codîrlașu, despre riscul intrării României în faliment: Avem propria monedă, tipărim cât e nevoie

România nu va intra în faliment, pentru că va apela la inflaţie, iar un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipăreşte cât este nevoie, a afirmat, miercuri, preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, precizând că Guvernul nu vrea să intre în zona euro.

Întrebat dacă este probabilă intrarea în faliment a statului român, Codîrlaşu a răspuns: „Nu, se va utiliza inflaţia".

„Un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipăreşte cât e nevoie. Mă rog, cei care deţin datoria lui publică îşi primesc bani înapoi, problema e ce mai pot cumpăra cu acei bani. Deci, un stat în propria monedă nu dă default. Unde dă default - în valută, cum s-a întâmplat cu Grecia", a adăugat el.

Potrivit prognozelor Asociaţiei CFA România, inflaţia va scădea spre 6-7% la finele anului, iar TVA va creşte la începutul anului viitor.

„Noi, acum cu mai puţin de o lună, ne-am lansat outlookul pentru România, outlook-ul pentru anul viitor. Spuneam că inflaţia o vedem pe finalul anului undeva între 6 şi 7%, pentru că vedem încă majorări de taxe şi chiar am menţionat că TVA-ul probabil va creşte la început anului viitor. Avem două scenarii în vedere: fie cota generală, dar crescând cota generală, cum am văzut anul acesta, este suficient să crească cota generală că semnalul dat către piaţă e 'cresc preţurile' şi nici nu a apucat să se aplice, că în iulie am avut un jump pe inflaţie. De asta o creştere a cotei generale clar creează anticipaţii, nu e doar efectul direct, e şi cel al anticipaţiilor. Celălalt scenariu este să crească cotele reduse către cea standard. Eu am susţinut lucrul ăsta în vară. De ce? Pentru că cota efectivă de TVA era undeva la 13% şi se putea creşte de la 13% (...). Crescând cotele reduse şi cea standard rămânând la 19%, semnalul dat către piaţă era cu totul altul. Pe când aşa am dat semnal 'cresc preţurile' şi s-a văzut cum au crescut. Deci, sunt anticipaţiile care funcţionează şi vor funcţiona în continuare, de asta ne aşteptăm la inflaţie plus, cum spuneam, deficitul bugetar. Deficitul bugetar e inflaţionist, sunt bani tipăriţi care caută să cumpere bunuri şi servicii şi creează cerere internă şi, automat, creşteri de preţuri", a explicat Adrian Codîrlaşu, potrivit Agerpres.

Guvernul nu vrea în zona euro

O cale de rezolvare a situaţiei ar fi "responsabilizarea" ţintei de aderare la euro, spune acesta, însă, în opinia sa, Guvernul "nu vrea în zona euro".

„În opinia mea, Guvernul nu vrea zona euro, că acolo vin reguli stricte de politică fiscală şi de bună guvernanţă din partea fiscală. Când se uită la dezechilibrele noastre, da, le aducem doar dezordine. Principiile de la Maastricht rămân, dar, din păcate, probabil de anul viitor nu vom mai avea perspectivă să le îndeplinim, că vom sări cu datoria publică peste 60% din PIB. Care-i problema cu datoria publică? Am văzut comparaţii: dar Franţa are nu ştiu cât, 120, Italia are nu ştiu cât, Grecia... Dar să ne uităm şi la ce dobândă se împrumută. Noi ne împrumutăm la dobânzi duble şi, practic, 60% a noastră este echivalent cu 120-130% datorie publică a Italiei sau Franţei. Deci, deja suntem acolo ca şi costuri. A ridica şi mai mult, clar, e nesustenabil. Şi de asta ducem dobânda jos, inflaţie mare, expandăm PIB-ul cu inflaţie mare. Când raportăm datoria la PIB, oho, ce bine stăm", a arătat finanţistul.