Ce țări europene impun suprataxe pe profitul băncilor | LISTA

Cheltuielile uriașe făcute de statele din întreaga lume pentru combaterea efectelor pandemiei și a crizei care a urmat determină luarea unor măsuri „surprinzătoare” în condiții normale de piață.

Italia este cea mai recentă țară europeană care a impus băncilor o taxă excepțională într-o mișcare surprinzătoare asupra profiturilor lor, care au fost susținute de creșterea ratei dobânzii, pentru a ajuta deținătorii de credite ipotecare, scrie Reuters într-o analiză în care enumeră țările europene care au luat deja o astfel de măsură.

ITALIA

Cabinetul condus de premierul italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surprinzătoare pe "profiturile suplimentare" ale băncilor în acest an.

Taxa a fost inclusă într-un pachet mai amplu de măsuri care variază de la noi autorizaţii pentru taxiuri şi până la investiţiile în străinătate. Potrivit agenţiei Ansa, taxa pe profiturile suplimentare ale băncilor ar urma să aducă peste două miliarde de euro la bugetul statului.

Italia a convenit o "retragere de 40% din profiturile suplimentare în valoare de mai multe miliarde de euro ale băncilor" pentru 2023, care ar urma să finanţeze reducerile de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru cei care îşi cumpără prima casă, a declarat vicepremierul Matteo Salvini la o conferinţă de presă organizată la Roma.

Se așteaptă să încaseze mai puțin de 3 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) din taxă, potrivit unor surse.

REPUBLICA CEHĂ

Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat în noiembrie o taxă excepțională de 60% asupra firmelor energetice și băncilor, cu scopul de a strânge 3,4 miliarde de dolari în acest an din profituri considerate excesive pentru a finanța un ajutor pentru persoanele și firmele afectate de creșterea prețurilor la electricitate și gaze.

FRANŢA

Președintele Emmanuel Macron a declarat în martie că marile companii cu peste 5.000 de angajați ar trebui să împărtășească cu aceștia mai mult din profiturile lor „excepțional de mari”, în loc să răscumpere acțiuni. Dar el și ministrul de Finanțe Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepționale.

Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-camătă care limitează ritmul creșterii trimestriale a prețurilor împrumuturilor.

Franța are, de asemenea, o schemă de economii reglementată, care reprezintă puțin sub 20% din depozitele bancare, cu o rentabilitate legată de inflație care se ajustează mai repede decât ratele împrumuturilor.

GERMANIA

Pentru unele dintre cele mai mari bănci din Germania, venitul net din dobânzi a crescut între 50% și 70% de la minimele din epoca pandemiei, dar o taxă excepțională nu a fost un subiect de discuție în cadrul ministrului de finanțe pro-business Christian Lindner.

Ministerul de Finanțe al Germaniei a refuzat să comenteze mișcarea Italiei în august, dar a remarcat că majorările de taxe sunt excluse prin acordul guvernului de coaliție german.

UNGARIA

Guvernul Ungariei a modificat taxele excepționale impuse sectoarelor cheie ale economiei într-un decret publicat în iunie, spunând că băncile își pot reduce plățile de taxe excepționale din 2024 cu până la 50% dacă își măresc achizițiile de obligațiuni guvernamentale ungare.

De asemenea, a impus o nouă „taxă socială” de 13% asupra anumitor tipuri de investiții, inclusiv note de investiții și câștiguri ale dobânzii la depozitele bancare. 

LITUANIA

Parlamentul Lituaniei a aprobat în mai o taxă excepțională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru 2023 și 2024, după o creștere bruscă a ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene.

Taxa de 60% din venitul net din dobânzi care depășește cu 50% media din ultimii patru ani este estimată să strângă 410 de milioane de euro (451 de milioane de dolari) pentru bugetul guvernului și va fi folosită pentru a stimula armata.

SPANIA

Spania intenționează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepțională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi și a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro.

SUEDIA

Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut o „taxă de risc” pentru instituțiile cu datorii legate de operațiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari) pentru a consolida finanțele publice și a crea spațiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară.

Impozitul a fost egal cu 0,05% din pasive în 2022 și a crescut la 0,06% în 2023.

Se așteaptă să strângă 6 miliarde de coroane suedeze pe an.

Regatul Unit

Marea Britanie nu a introdus o taxă excepțională bancară, dar din 2011 a perceput o taxă bancară introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor din bilanțul global ale băncilor britanice, precum și activelor aparținând operațiunilor britanice ale băncilor străine.